Țara europeană care va oferi un ajutor financiar de 15 milioane de euro unui stat dușman Israelului

Şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a promis miercuri un ajutor în valoare de 15 milioane de euro pentru armata libaneză, într-un context de îngrijorare în creştere cu privire la tensiunile de la frontiera cu Israelul, pe fondul războiului din Fâşia Gaza, informează AFP.

Armata trebuie să fie în măsură să exercite un „control eficace” în regiune, pentru a „stăvili miliţiile armate şi organizaţiile teroriste”, a declarat Baerbock aflată în vizită la Beirut, adăugând că este vorba de un ajutor care să-i permită armatei libaneze să-şi securizeze mai bine frontiera sudică pe care o are cu Israelul.

Ajutorul va servi în mod concret pentru achiziţia de carburant, precum şi pentru formarea trupelor libaneze de supraveghere a frontierelor, a precizat Annalena Baerbock.
Armata israeliană şi Hezbollah, puternica mişcare şiită libaneză aliată a Hamas-ului palestinian, se confruntă zilnic în schimburi de focuri de o parte şi de alta a frontierei israeliano-libaneze, de la începutul războiului sângeros dintre Israel şi Hamas, declanşat pe 7 octombrie, după atacul sângeros al mişcării islamiste palestiniene.

Ciocniri transfrontaliere au suscitat temeri privind un conflict regional mai vast, ceea ce a determinat mai mulţi diplomaţi occidentali să se deplaseze la Beirut, pentru a îndemna la reţinere şi a discuta asupra unor soluţii politice.

Baerbock, care a discutat cu prim-ministrul libanez Najib Mikati, a declarat că o escaladare a conflictului „ar fi o catastrofă pentru cele două ţări”.

Ea a îndemnat Hezbollah să se retragă din regiunea frontalieră, unde mişcarea susţinută de Iran este majoritar activă, după cum cere rezoluţia 1701 a Naţiunilor Unite, adoptată pentru a pune capăt războiului dintre Israel şi Hezbollah din 2006.

„Războiul din Gaza împotriva Hamas nu trebuie să servească drept pretext pentru a deschide un alt front şi a provoca un război regional”, a spus şefa diplomaţiei germane, în timpul unei vizite pe o fregată germană în portul din Beirut.

Soldaţii germani fac parte din Forţa Interimară a ONU în Liban (Finul), însărcinată să supravegheze zona situată la frontiera israeliano-libaneză.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#liban #ajutor #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.