Maia Sandu: Există o discuţie serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra singuri sau parte dintr-o alianţă mare

Preşedinta Maia Sandu a declarat într-un interviu pentru Politico faptul că în contextul războiului din Ucraina, la Chişinău are loc o „discuţie serioasă” despre oportunitatea de a renunţa la neutralitatea înscrisă în Constituţie şi de a adera la „o alianţă militară mai largă” şi, pentru că şefa statului moldovean se fereşte să numească o alianţă militară anume, publicaţia titrează sub semnul întrebării: „E timpul pentru o aderare la NATO?”, scrie News.ro.

Invazia Rusiei în Ucraina determină Moldova vecină să reflecteze cu privire la necesitatea ca ţara să se îndepărteze de neutralitatea consacrată prin Constituţie şi să-şi garanteze securitatea într-o „alianţă mai mare”. Întrebată despre o potenţială aderare la NATO, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu pentru POLITICO acordat la Davos că ţara sa încă analizează care ar trebui să fie următorul pas şi dacă ar fi nevoie de o modificare constituţională.

Aflată la Davos, Maia Sandu le cere aliaţilor sisteme de apărare antiaeriană şi spune că Rusia încearcă să destabilizeze MoldovaCITEȘTE ȘI Aflată la Davos, Maia Sandu le cere aliaţilor sisteme de apărare antiaeriană şi spune că Rusia încearcă să destabilizeze Moldova
„Acum, există o discuţie serioasă (…) despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianţă mai mare”, a spus Maia Sandu. „Şi dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca naţiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a adăugat preşedinta Republicii Moldova.

În răspunsul său, Maia Sandu a avut grijă să nu menţioneze numele NATO, notează POLITICO. Pentru preşedintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei, numele NATO sună ca o adevărată anatemă, iar Rusia a avertizat în privinţa unei cooperări militare sporite între Chişinău şi aliaţii occidentali. Deşi Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizaţia şi contribuie la forţa de menţinere a păcii condusă de NATO în Kosovo, explică publicaţia de la Bruxelles.

Maia Sandu, împreună cu alţi lideri, s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din septembrie anul trecut. Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea NATO din decembrie de la Bucureşti – a fost prima dată când un ministru de externe moldovean a participat la o reuniune ministerială NATO. La acea reuniune, aliaţii au reconfirmat sprijinul pentru Republica Moldova, inclusiv prin furnizarea de instruire pentru forţele de apărare moldoveneşti. De asemenea, Româ5nia, vecină a Moldovei şi ţară membră NATO, este deosebit de dornică să-şi intensifice cooperarea militară, scrie POLITICO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aluanta #aparare #sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că un studiu preliminar de fezabilitate pentru construcția unui tronson de cale ferată electrificată, cu ecartament european, între Chișinău și Ungheni, va fi elaborat până la finalul acestui an.

Această decizie a fost luată în urma discuțiilor purtate în cadrul celei de-a șasea reuniuni a Comitetului de conducere pentru integrarea sistemelor de transport UE-Ucraina-Moldova, care a avut loc la Košice, Slovacia. La întâlnire au participat secretarul de stat al ministerului, Mircea Păscăluță, alături de reprezentanți din Ucraina, România, alte state membre UE și ai Comisiei Europene.

În cadrul reuniunii s-au discutat proiectele actuale și viitoare finanțate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), investițiile în transporturi, reformele din sectorul feroviar și extinderea Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T). Participanții au subliniat necesitatea de a spori capacitatea de tranzitare a încărcăturilor ucrainene pe calea ferată.

Un punct important pe agenda discuțiilor a fost proiectul privind construcția unui coridor feroviar electrificat Chișinău-Ungheni cu ecartament european. A fost menționat că, cu sprijinul JASPERS, serviciul de consultanță tehnică al Băncii Europene de Investiții, se va elabora până la finalul anului un studiu de prefezabilitate pentru acest proiect, care va include și elemente de design conceptual.

În timpul reuniunii, reprezentanți din Ungaria, Polonia și Slovacia au prezentat etapele de dezvoltare a rețelelor feroviare europene și modelele de finanțare utilizate. De asemenea, s-au discutat eforturile continue de reabilitare a infrastructurii rutiere și progresul proiectelor de reabilitare finanțate prin CEF 2022.

Mircea Păscăluță, secretar de stat în cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a subliniat importanța unei noi abordări în introducerea și utilizarea proiectelor bazate pe o viziune regională amplă și cooperarea între parteneri.