Dmytro Krepak: Pentru clienți este important să simtă sprijinul și deschiderea pe care o împărtășim

Transformarea digitală este un proces absolut necesar pentru orice instituție bancară, iar Moldindconbank este cu un pas înainte din acest punct de vedere. Despre aceasta a declarat Dmytro Krepak, vicepreşedintele Moldindconbank într-un interviu pentru revista Business Class.

„În următoarele câteva luni, vom migra la noul sistem, iar acum instruim angajații. Rețeaua este pregătită, iar specialiștii noștri definesc cele mai bune soluții pentru deservirea clienților. Va fi un nou nivel de comoditate atât pentru clienți, cât și pentru angajați”, spune vicepreședintele.

Referindu-se la eficiența activității, Dmytro Krepak spune că aceasta se obține prin abordarea individuală față de client.

„În primul rând, vom avea un internet banking mai practic pentru persoanele fizice și juridice. Nu întâmplător, sloganul băncii este ”Mereu alături”. Suntem peste tot, avem sucursale în toate centrele raionale, în toate sectoarele Chișinăului, dar suntem și în telefon prin aplicația mobilă. Clientul poate efectua orice tranzacție fără a ieși din oficiu, fără a depune efort suplimentar și vă asigur că în continuare experiența interacțiunii va fi și mai plăcută. Ne dorim ca clientul să aibă încredere în bancă”, a precizat bancherul.

Produsele și serviciile Moldindconbank sunt centrate pe necesitățile clienților, generând o creștere constantă a acestora.

„Recent, am actualizat posibilitatea de creditare a clienților noștri din domeniul agrar. Oferim finanțări foarte comode de până la un milion de lei, fără gaj. Totul se face într-un timp rezonabil și finanțăm sută la sută din necesitățile clientului, fie activitate investițională, fie activitate operațională. Suntem conștienți de faptul că pentru clienți este important să simtă sprijinul și deschiderea pe care o împărtășim, dar și să aibă încredere în serviciile noastre. De asemenea, am mărit termenul creditelor investiționale de la 60 până la 84 de luni, ceea ce, la fel, este comod și inspiră încredere. În sectorul agrar, finanțăm chiar și întreprinderile noi, fără experiență de activitate”, a specificat vicepreședintele băncii.

De la începutul anului, volumul tranzacțiilor fără numerar s-a majorat cu 367 milioane de lei, iar acest lucru se datorează, inclusiv, noilor instrumente de plăți.

„Suntem lideri și la plățile prin Google Pay și Apple Pay. Aici avem o creștere cu 0,7%. Ne distanțăm cu pași grăbiți de concurenții noștri, ceea ce ne demonstrează odată în plus potențialul nostru”, conchide Dmytro Krepak.

Totodată, Moldindconbank rămâne lider incontestabil pe piața cardurilor. Numărul acestora, emise în primul trimestru al anului curent, a crescut cu 30 de mii, majorând cota de piață până la 39%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moldindconbank #produse #numerar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.