(DOC) Averea lui Cavcaliuc, în ultimii doi ani: Salariu de 200.000 $, îndemnizații de la MAI și Mercedes de zero lei

Gheorghe Cavcaliuc – liderul Partidului Acasă Construim Europa (PACE), fosstu șef-adjunct al Inspectoratului General de Poliție (IGP), a câștigat sume impresionante în ultimii doi ani. Potrivit declarației de avere din perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2020 depuse la Comisia Electorală Centrală (CEC), Cavcaliuc a obținut o leafă de 198.000 de dolari, convertiți în lei ar fi peste trei milioane și jumătate. Suma a fost obținută în urma activității acestuia în cadrul holdingului miliardarului Anatol Stati în calitate de șef al serviciului de securitate, scrie Replicamedia.

Alți peste 106 mii de lei, liderul PACE i-a avut ca salariu fiind în funcția de șef-adjunct al IGP. La plecarea din acest fotoliu, la data de 15 iunie 2019 când PDM, condus pe atunci de Vlad Plahotniuc, a anunțat că se retrage în opoziție, a obținut peste 165 de mii de lei ca indemnizație la eliberare și alți 71 de mii de lei i s-au oferit pentru concediu neutilizat.

Averea lui Gheorghe Cavcaliuc s-a mai completat cu 176.400 de lei pensie de la IGP și 116.040 de EURO în urma vânzării a două apartamente înregistrate pe numele copiilor săi minori.

Fostul adjunct al IGP locuiește într-o vilă, de 179,9 metri pătrați, ce a fost dobândită în anul 2019. Despre acest imobil s-a relatat în nenumărate rânduri în presă.

Gheorghe Cavcaliuc conduce un Mercedes fabricat în 2016 și dobândit un an mai târziu, iar valoarea automobilului – zero lei indică în declarație.

Liderul PACE ar deține imobile și bunuri materiale înscrise pe copiii săi și rude. Presa a realizat numeroase investigații despre averile nedeclarate ale lui Gheroghe Cavcaliuc.

#Cavcaliuc #venit #salariu #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, într-o declarație pentru BANI.MD, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, suma impozitului pe imobil ar putea crește de până la trei ori, dacă autoritățile publice locale nu vor interveni asupra coeficienților de impozitare.

Potrivit lui Ivan Danii, comparând valorile stabilite în perioada 2004–2011 cu cele rezultate în urma reevaluării recente, majorarea este semnificativă. „Dacă nu se umblă la coeficienții stabiliți de APL-uri, impozitul ar crește automat de trei ori. Asta este realitatea matematică”, a declarat directorul AGCC.

În acest context, oficialul a subliniat importanța consultărilor publice la nivel local. El a îndemnat cetățenii să fie atenți atunci când primăriile supun aprobării coeficienții de impozitare și bugetele locale. „Noi toți suntem cetățeni și trebuie să participăm la aceste consultări. Avem dreptul să contestăm deciziile consiliilor locale”, a precizat Ivan Danii.

Recomandarea Guvernului, potrivit directorului AGCC, este ca eventualele majorări să fie aplicate gradual, pentru a nu pune presiune excesivă asupra populației. „Dacă cineva plătea 100 de lei, să nu ajungă brusc la 300, ci eventual la 150, în funcție de situația economică locală. Nu poți presa cetățeanul”, a explicat acesta, subliniind că plafonarea directă a impozitului ar fi neconstituțională.

Ivan Danii a atras atenția că există riscul ca unele primării să majoreze impozitul chiar și de patru ori, însă politica fiscală este în curs de examinare la nivel parlamentar. Discuții în acest sens au avut loc deja cu Ministerul Finanțelor, iar modificările ar urma să fie analizate pe parcursul anului 2026, având în vedere că noile valori cadastrale vor fi aplicate din 2027.

Un exemplu oferit de directorul AGCC vizează Chișinău, unde cota actuală a impozitului pe imobil este de 0,185%. „Dacă valoarea imobilului crește de trei ori, pentru a menține același nivel al impozitului ca în prezent, coeficientul ar trebui redus la aproximativ 0,08%”, a explicat Ivan Danii.

Totodată, acesta a menționat că primăriile sunt obligate să revizuiască politica fiscală locală o dată la trei ani, practică aplicată pe scară largă și în alte state. „Autoritățile locale au cheltuieli, infrastructură, utilități, administrare – iar acestea trebuie finanțate. Dar soluția nu este presiunea excesivă pe cetățeni, ci un echilibru între taxe, impozite și atragerea investițiilor”, a conchis directorul AGCC.