(DOC) Averea lui Cavcaliuc, în ultimii doi ani: Salariu de 200.000 $, îndemnizații de la MAI și Mercedes de zero lei

Gheorghe Cavcaliuc – liderul Partidului Acasă Construim Europa (PACE), fosstu șef-adjunct al Inspectoratului General de Poliție (IGP), a câștigat sume impresionante în ultimii doi ani. Potrivit declarației de avere din perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2020 depuse la Comisia Electorală Centrală (CEC), Cavcaliuc a obținut o leafă de 198.000 de dolari, convertiți în lei ar fi peste trei milioane și jumătate. Suma a fost obținută în urma activității acestuia în cadrul holdingului miliardarului Anatol Stati în calitate de șef al serviciului de securitate, scrie Replicamedia.

Alți peste 106 mii de lei, liderul PACE i-a avut ca salariu fiind în funcția de șef-adjunct al IGP. La plecarea din acest fotoliu, la data de 15 iunie 2019 când PDM, condus pe atunci de Vlad Plahotniuc, a anunțat că se retrage în opoziție, a obținut peste 165 de mii de lei ca indemnizație la eliberare și alți 71 de mii de lei i s-au oferit pentru concediu neutilizat.

Averea lui Gheorghe Cavcaliuc s-a mai completat cu 176.400 de lei pensie de la IGP și 116.040 de EURO în urma vânzării a două apartamente înregistrate pe numele copiilor săi minori.

Fostul adjunct al IGP locuiește într-o vilă, de 179,9 metri pătrați, ce a fost dobândită în anul 2019. Despre acest imobil s-a relatat în nenumărate rânduri în presă.

Gheorghe Cavcaliuc conduce un Mercedes fabricat în 2016 și dobândit un an mai târziu, iar valoarea automobilului – zero lei indică în declarație.

Liderul PACE ar deține imobile și bunuri materiale înscrise pe copiii săi și rude. Presa a realizat numeroase investigații despre averile nedeclarate ale lui Gheroghe Cavcaliuc.

#Cavcaliuc #venit #salariu #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.