DOC Raportul PG, trimis Parlamentului! Banii și bunurile sechestrate în acest an de Procuratură din furtul miliardului

Procuratura Generală (PG) a făcut public Raportul emis Parlamentului cu privire la gradul de executare a acțiunilor sau subacțiunilor prevăzute de mecanismul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, unde indică ce bunuri și câți bani au fost recuperați/sechestrați pe parcursul anului curent, în perioada 1 ianuarie – 19 august, scrie Realitatea.md.

Astfel, în perioada de referință, în baza delegațiilor înaintate de către Procuratura Anticorupție și PCCOCS, ARBI a identificat și ulterior, au fost aplicate sechestre pe bunuri, după cum urmează: –

au fost identificate/sechestrate 2 bunuri în valoare totală de 2 458 413,76 de lei (un teren agricol și o încăpere nelocativă);
au fost identificate/sechestrate 65 de bunuri în valoare totală de 67 922 500 de lei (încăperi nelocative – 5, încăperi locative 6, construcții locative – 5, construcții nelocative – 18, terenuri agricole – 4, mijloace de transport – 21, teren pentru construcții – 2, acțiuni – 1, capital social – 3);
au fost identificate/sechestrate 5 bunuri în valoare totală de 9 256 144,72 de lei (construcții nelocative – 4, acțiuni – 1);
au fost identificate/sechestrate 21 de bunuri în valoare totală de 811 000 511,78 de lei (încăperi nelocative – 9, încăperi locative – 2, construcții nelocative – 2, mijloace de transport – 1, teren pentru construcții – 2, capital social – 2, creanțe – 3);
au fost identificate/sechestrate 3 bunuri în valoare totală de 3 701 287,00 MDL (încăperi locative – 1, construcții locative – 1, teren pentru construcții – 1).

Întreaga notă informativă a Procuraturii emisă Parlamentului o puteți găsi mai jos.

Amintim că, astăzi, procurorul general, Alexandr Stoianoglo a refuzat să se prezinte în fața deputaților pentru a da citire acestui Raport, iar mai apoi să răspundă la întrebările deputaților pe cauza dată.

Astfel, deputații au decis ca membrii Comisiei juridice, numiri și imunități să analizeze acest Raport și să aprobe ulterior un proiect de hotărâre.

#PG #bunuri #sechestrat #bani #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.