DOC Raportul PG, trimis Parlamentului! Banii și bunurile sechestrate în acest an de Procuratură din furtul miliardului

Procuratura Generală (PG) a făcut public Raportul emis Parlamentului cu privire la gradul de executare a acțiunilor sau subacțiunilor prevăzute de mecanismul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, unde indică ce bunuri și câți bani au fost recuperați/sechestrați pe parcursul anului curent, în perioada 1 ianuarie – 19 august, scrie Realitatea.md.

Astfel, în perioada de referință, în baza delegațiilor înaintate de către Procuratura Anticorupție și PCCOCS, ARBI a identificat și ulterior, au fost aplicate sechestre pe bunuri, după cum urmează: –

au fost identificate/sechestrate 2 bunuri în valoare totală de 2 458 413,76 de lei (un teren agricol și o încăpere nelocativă);
au fost identificate/sechestrate 65 de bunuri în valoare totală de 67 922 500 de lei (încăperi nelocative – 5, încăperi locative 6, construcții locative – 5, construcții nelocative – 18, terenuri agricole – 4, mijloace de transport – 21, teren pentru construcții – 2, acțiuni – 1, capital social – 3);
au fost identificate/sechestrate 5 bunuri în valoare totală de 9 256 144,72 de lei (construcții nelocative – 4, acțiuni – 1);
au fost identificate/sechestrate 21 de bunuri în valoare totală de 811 000 511,78 de lei (încăperi nelocative – 9, încăperi locative – 2, construcții nelocative – 2, mijloace de transport – 1, teren pentru construcții – 2, capital social – 2, creanțe – 3);
au fost identificate/sechestrate 3 bunuri în valoare totală de 3 701 287,00 MDL (încăperi locative – 1, construcții locative – 1, teren pentru construcții – 1).

Întreaga notă informativă a Procuraturii emisă Parlamentului o puteți găsi mai jos.

Amintim că, astăzi, procurorul general, Alexandr Stoianoglo a refuzat să se prezinte în fața deputaților pentru a da citire acestui Raport, iar mai apoi să răspundă la întrebările deputaților pe cauza dată.

Astfel, deputații au decis ca membrii Comisiei juridice, numiri și imunități să analizeze acest Raport și să aprobe ulterior un proiect de hotărâre.

#PG #bunuri #sechestrat #bani #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.