(DOC) Restricțiile generale care vor fi aplicate în țară în dependență de nivelul de alertă

30 Apr. 2021, 13:16
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
30 Apr. 2021, 13:16 // Actual //  MD Bani

Comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică au mandatat să instituie stare de urgență în sănătate publică la nivel local în situația în care incidența cazurilor trece de 100 de infectări la 100 de mii de cetățeni. Decizia vine în urma ședinței Comisei naționale pentru sănătate publică de la Guvern.

În Hotărârea nr. 54 din 29 aprilie 2021, Comisia naționale pentru sănătate publică face trimitere la Planul de pregătire și răspuns la infecția cu Coronavirus de tip nou (COVID-19), Versiunea 2. Astfel, planul respectiv indică Măsurile generale recomandate în dependență de nivelurile de alertă, dar și alte măsuri în contextul pandemic. În luarea viitoarelor decizii, comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică vor ține cont de Planul de pregătire și răspuns la infecția cu Coronavirus de tip nou (COVID-19).

Planul de pregătire și răspuns la infecția cu Coronavirus de tip nou (COVID-19) (Versiunea 2) în Republica Moldova este un plan al Guvernului Republicii Moldova și a fost aprobat de către Comisia Națională Extraordinară de Sănătate
Publică (CNESP). Planul respectiv vizează răspunsul intersectorial pentru protejarea populației Republicii Moldova în condițiile pandemiei de COVID-19 și prevenirea răspândirii cu minimizarea impactului asupra sănătății, efectelor sociale și economice.

Planul respectiv indică Măsurile generale recomandate în dependență de nivelurile de alertă, dar și alte măsuri în contextul pandemic. Conform planului au fost stabilite 4 niveluri de alertă:

Realitatea Live

23 Ian. 2026, 11:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Ian. 2026, 11:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Agricultura Republicii Moldova traversează un proces accelerat de modernizare și consolidare, reflectat direct în structura importurilor de tehnică agricolă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada 2023–2025, Moldova a importat 12,9 mii de pluguri, în valoare totală de 116,3 milioane de lei, un volum care indică schimbări structurale profunde în sectorul agrar.

Datele arată că 84% din plugurile importate au fost noi, semn al creșterii capacității financiare a fermierilor și al orientării către eficiență și productivitate. În termeni valorici, tehnica nouă a reprezentat 81% din totalul importurilor, restul revenind echipamentelor second-hand. Dominante au fost plugurile pentru tractoare, care au constituit aproape 77% din totalul pieței, în timp ce segmentul mini-tractoarelor și al mototehnicii a intrat pe un trend clar descendent.

Potrivit analizei, vârful importurilor a fost atins în 2024, când au fost aduse în țară peste 5.200 de pluguri, aproape dublu față de 2023. În 2025 a urmat o ușoară corecție, la circa 4.800 de unități, ceea ce sugerează trecerea de la o fază de modernizare intensivă la una de reînnoire planificată a parcului de utilaje.

Structura tipologică a importurilor confirmă orientarea către exploatații profesionale. Plugurile clasice, nereturnabile, au dominat piața cu 45,8% din volum, dar aproape 70% din valoarea totală, având un preț mediu de peste 13.000 de lei. În paralel, Moldova a importat și echipamente de nișă, inclusiv pluguri excentrice, discuri și scarificatoare (chisel), unele cu prețuri ce depășesc 200.000 de lei per unitate, semn al apariției unui segment premium în agricultură.

Din punct de vedere geografic, piața este puternic concentrată: China a furnizat peste 76% din totalul plugurilor importate, urmată de Turcia (12,6%) și Ucraina (3,2%). Ponderea producătorilor tradiționali din Uniunea Europeană rămâne redusă, sub 5%, ceea ce reflectă raportul preț–calitate adaptat posibilităților financiare ale fermierilor moldoveni.

Și structura importatorilor indică o oligopolizare a pieței. Zece companii controlează peste 88% din totalul importurilor, iar două dintre ele – Olisgrup SRL și Radu-Promo SRL – concentrează aproape jumătate din piață. Restul de 77 de companii împart mai puțin de 12% din importuri, ceea ce sugerează bariere ridicate de intrare și avantajele logistice ale marilor jucători.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!