(DOC) Șor, fără salariu și indemnizații. Igor Grosu i-a retras leafa și compensațiile din cauza absențelor nemotivate

Ilan Șor, deputat al Partidului ce-i poartă prenumele nu va putea beneficia de salariu, plățile sociale și indemnizații si compensații prevăzute pentru munca de parlamentar, din cauza absenței acestuia de la ședințele Legislativului și a ședințelor Comisiilor. Prevederile se regăsesc într-o Dispoziție semnată de președintele Parlamentului Igor Grosu, în posesia căreia a intrat Realitatea.md.

Potrivit dispoziției, Ilan Șor nu va beneficia de toate recompensele salariale începând cu data de 26 iulie curent, adică de la începerea activității parlamentare, după validarea mandatului. Dispoziția propriu zisă a fost semnată de președintele Parlamentului la 10 septembrie curent.

Reprezentanta Serviciului de presă a Parlamentului, Svetlana Rudenco, a precizat pentru Realitatea.md că, drept temei asupra deciziei luată de Igor Grosu a servit avizul Comisiei juridice, numiri și imunități.

„Parlamentului a dispus suspendarea achitării plăților salariale, indemnizațiilor și compensațiilor deputatului Ilan Șor. Drept temei a servit avizul Comisiei juridice, numiri și imunități, în urma examinării și evaluării activității deputatului Ilan Șor în partea ce ține de absențele nemotivate de la activitățile parlamentare, inclusiv ședințele plenare și lucrările comisiilor parlamentare”, a spus Rudenco.

Precizăm că, Ilan Șor, în Parlamentul legislaturii precedente, a X-a, la fel nu a fost remunerat financiar din cauza lipsei acestuia de la serviciu nemotivat, doar că neachitarea plăților a început abia din luna ianuarie 2020 și nu din primăvara anului 2019 de când a fost învestit Legislativul de atunci.

#ilan sor #indemnizatii #salariu #Igor Grosu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a publicat rezultatele sondajului privind creditarea bancară pentru trimestrul II 2025, care arată o stabilitate a condițiilor de creditare pentru companii și o ușoară relaxare pentru populație.

Standardele de creditare aplicate societăților nefinanciare s-au menținut neschimbate (0%), peste așteptările anterioare ale băncilor (-15%). În același timp, cererea pentru finanțare din partea companiilor a crescut ușor (+16%), pe fondul investițiilor în capital circulant și capital fix. Pentru trimestrul următor, băncile anticipează o relaxare moderată a standardelor (20%) și o nouă creștere a cererii (+29%).

În perioada analizată, au fost depuse 6 750 de cereri de credite din partea companiilor, dintre care 5 986 au fost acceptate. Cele mai multe solicitări au venit din domeniul comerțului (36,4%), urmat de întreprinderile individuale (11,8%) și agricultură (8,9%). Cele mai multe refuzuri s-au înregistrat în sectorul energetic (27,3%), servicii (21,3%) și construcții (19%).

În ceea ce privește populația, standardele de creditare s-au relaxat ușor (+8%), fiind peste prognoza precedentă (+5%). Relaxarea a fost determinată de scăderea costurilor de finanțare, de o toleranță mai mare la risc și de presiunea concurențială între bănci. Cererea de credite din partea populației a crescut ușor (+13%), dar s-a situat sub nivelul anticipat (+14%). Pentru trimestrul următor, băncile anticipează o reducere ușoară a cererii (-5%).

Pe parcursul trimestrului II, au fost depuse 52 800 de cereri de credite în format fizic, dintre care 31 936 au fost aprobate, și 121 958 de cereri online, dintre care 47 949 au fost acceptate. Cele mai multe cereri în format fizic au fost pentru credite de consum (78,1%), urmate de cele pentru procurarea sau construcția imobilului (7,2%) și alte destinații (14,7%). În format electronic, ponderea creditelor de consum a fost de 98,3%, cea a creditelor imobiliare – 0,2%, iar alte domenii – 1,5%.

Rata respingerilor rămâne ridicată: 39,9% pentru creditele de consum și 46,9% pentru cele imobiliare în format fizic, respectiv 61% și 82,4% în cazul cererilor online.