(DOC) Șor, fără salariu și indemnizații. Igor Grosu i-a retras leafa și compensațiile din cauza absențelor nemotivate

14 Sept. 2021, 13:16
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Sept. 2021, 13:16 // Actual //  MD Bani

Ilan Șor, deputat al Partidului ce-i poartă prenumele nu va putea beneficia de salariu, plățile sociale și indemnizații si compensații prevăzute pentru munca de parlamentar, din cauza absenței acestuia de la ședințele Legislativului și a ședințelor Comisiilor. Prevederile se regăsesc într-o Dispoziție semnată de președintele Parlamentului Igor Grosu, în posesia căreia a intrat Realitatea.md.

Potrivit dispoziției, Ilan Șor nu va beneficia de toate recompensele salariale începând cu data de 26 iulie curent, adică de la începerea activității parlamentare, după validarea mandatului. Dispoziția propriu zisă a fost semnată de președintele Parlamentului la 10 septembrie curent.

Reprezentanta Serviciului de presă a Parlamentului, Svetlana Rudenco, a precizat pentru Realitatea.md că, drept temei asupra deciziei luată de Igor Grosu a servit avizul Comisiei juridice, numiri și imunități.

„Parlamentului a dispus suspendarea achitării plăților salariale, indemnizațiilor și compensațiilor deputatului Ilan Șor. Drept temei a servit avizul Comisiei juridice, numiri și imunități, în urma examinării și evaluării activității deputatului Ilan Șor în partea ce ține de absențele nemotivate de la activitățile parlamentare, inclusiv ședințele plenare și lucrările comisiilor parlamentare”, a spus Rudenco.

Precizăm că, Ilan Șor, în Parlamentul legislaturii precedente, a X-a, la fel nu a fost remunerat financiar din cauza lipsei acestuia de la serviciu nemotivat, doar că neachitarea plăților a început abia din luna ianuarie 2020 și nu din primăvara anului 2019 de când a fost învestit Legislativul de atunci.

 

 

Realitatea Live

04 Mart. 2026, 10:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Mart. 2026, 10:09 // Actual //  Grîu Tatiana

În Republica Moldova ar putea fi instituită stare de alertă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile. Propunerea a fost înaintată Cabinetului de Miniștri de către Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC), la solicitarea Ministerului Energiei și a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, urmând să fie examinată în cadrul ședinței Guvernului.

Potrivit autorităților, starea de alertă presupune aplicarea unor măsuri preventive destinate instituțiilor publice, astfel încât acestea să fie pregătite în raport cu evoluțiile contextului global și să poată asigura în continuare funcționarea normală a serviciilor și un trai sigur pentru cetățeni.

Inițiativa vine în contextul evoluțiilor recente din Orientul Mijlociu și al potențialelor implicații pentru Republica Moldova. În acest sens, CNMC a convocat mai multe ședințe operaționale cu reprezentanți ai 13 instituții publice și a realizat o analiză a riscurilor în trei domenii prioritare: securitatea energetică și rutele de aprovizionare, impactul economic – inclusiv evoluția prețurilor – și securitatea statului, precum și siguranța cetățenilor.

Autoritățile subliniază că instituirea stării de alertă este un mecanism preventiv, cu acțiuni clar definite și limitate ca durată și domeniu de aplicare, destinat gestionării riscurilor potențiale. Oficialii precizează că situația actuală nu impune măsuri excepționale, astfel că declararea stării de urgență nu este necesară în acest moment.

Printre motivele principale pentru instituirea stării de alertă se numără necesitatea asigurării stocurilor minime de rezervă pentru produsele petroliere, în special la terminalul din portul Giurgiulești, posibilitatea condiționării exporturilor de energie electrică din surse regenerabile în anumite intervale orare pentru protejarea sistemului energetic național, precum și pregătirea pentru începutul sezonului agricol, perioadă în care consumul de motorină crește semnificativ.

Autoritățile dau asigurări că alimentarea cu energie și produse petroliere continuă în regim normal, iar măsurile au caracter strict preventiv, pentru a evita eventuale perturbări. De asemenea, cetățenii sunt îndemnați să evite achizițiile excesive, întrucât instituirea stării de alertă are tocmai scopul de a garanta existența unor stocuri suficiente și de a preveni eventuale lipsuri.

Până vineri, 6 martie, ora 10:00, instituțiile responsabile urmează să prezinte planurile actualizate de acțiune, care vor fi integrate într-un plan național de contingență. Documentul va include măsuri pe termen scurt, mediu și lung – de la 10 zile până la trei luni – pentru consolidarea capacității statului de prevenire și răspuns în eventualitatea unor crize.