(DOC) Șor, fără salariu și indemnizații. Igor Grosu i-a retras leafa și compensațiile din cauza absențelor nemotivate

Ilan Șor, deputat al Partidului ce-i poartă prenumele nu va putea beneficia de salariu, plățile sociale și indemnizații si compensații prevăzute pentru munca de parlamentar, din cauza absenței acestuia de la ședințele Legislativului și a ședințelor Comisiilor. Prevederile se regăsesc într-o Dispoziție semnată de președintele Parlamentului Igor Grosu, în posesia căreia a intrat Realitatea.md.

Potrivit dispoziției, Ilan Șor nu va beneficia de toate recompensele salariale începând cu data de 26 iulie curent, adică de la începerea activității parlamentare, după validarea mandatului. Dispoziția propriu zisă a fost semnată de președintele Parlamentului la 10 septembrie curent.

Reprezentanta Serviciului de presă a Parlamentului, Svetlana Rudenco, a precizat pentru Realitatea.md că, drept temei asupra deciziei luată de Igor Grosu a servit avizul Comisiei juridice, numiri și imunități.

„Parlamentului a dispus suspendarea achitării plăților salariale, indemnizațiilor și compensațiilor deputatului Ilan Șor. Drept temei a servit avizul Comisiei juridice, numiri și imunități, în urma examinării și evaluării activității deputatului Ilan Șor în partea ce ține de absențele nemotivate de la activitățile parlamentare, inclusiv ședințele plenare și lucrările comisiilor parlamentare”, a spus Rudenco.

Precizăm că, Ilan Șor, în Parlamentul legislaturii precedente, a X-a, la fel nu a fost remunerat financiar din cauza lipsei acestuia de la serviciu nemotivat, doar că neachitarea plăților a început abia din luna ianuarie 2020 și nu din primăvara anului 2019 de când a fost învestit Legislativul de atunci.

#ilan sor #indemnizatii #salariu #Igor Grosu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.