Doi angajați IGPF, încătușați, după descinderile matinale la punctul de trecere a frontierei Sculeni

Ofițerii Serviciului Protecție Internă și Anticorupție, în comun cu procurorii anticorupție, au descins în această dimineață la punctul de trecere a frontierei Sculeni, raionul Ungheni.

În urma acestor descinderi, au fost reținuți doi angajați ai Poliției de Frontieră. Perchezițiile au loc în cadrul unui dosar de corupție.

Informația a fost confirmată de IGPF care a emis un comentariu în acest sens, scrie Realitatea.md

„În legătură cu perchezițiile care au loc la punctul de trecere a frontierei Sculeni, la fața locului se află și angajații Direcției Inspecție Efectiv din cadrul Poliției de Frontieră. Este structura responsabilă de examinarea cazurilor de abateri disciplinare și comportament corupțional în rândul personalului și, în cazul dat va sprijini informațional organele de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor. Vom reveni cu alte detalii ale operațiunii SPIA, PA și IGPF”, anunță responsabilii Poliției de Frontieră.

Jurnaliștii de la deschide.md scriu că Vladimir Viscun, șeful SPIA, a precizat că cei doi polițiști de frontieră sunt vizați într-un dosar penal pornit pe faptul coruperii pasivă, în mai multe episoade, după ce ar fi luat mită de la persoane care nu vroiau să fie plasate în carantină, dar și pentru mușamalizarea testelor COVID-19.

#Politia de frontiera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul recunoaște negru pe alb, într-un document oficial, că datoria publică a Republicii Moldova este extrem de vulnerabilă la șocuri valutare și la dobânzi, iar un singur scenariu negativ poate arunca indicatorii peste limitele „de siguranță” asumate public

Potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, care va fi aprobat în ședința de guvernului, peste 62% din datoria de stat este denominată în valută, iar mai mult de jumătate din întreg portofoliul este expus la euro și dolar. Ministerul Finanțelor admite că o depreciere severă a leului ar lovi direct în buget, majorând automat datoria exprimată în lei și costurile de deservire, fără nicio decizie politică suplimentară.

Un alt detaliu alarmant este că aproape o treime din datoria totală ajunge la scadență într-un singur an, iar la datoria internă situația este mult mai gravă, peste 70% trebuie refinanțată anual. Asta înseamnă că statul trăiește permanent „din rostogolire”, dependent de bunăvoința pieței și de apetitul investitorilor pentru titluri pe termen scurt.

Documentul mai arată că 56,8% din datoria statului are dobândă variabilă, iar 59% din datorie va fi refixată la dobânzi noi în decurs de un an. Cu alte cuvinte, orice creștere a ratelor pe piață se transferă aproape instantaneu în cheltuieli bugetare mai mari – exact într-o perioadă cu deficite de peste 5% din PIB.

Ministerul Finanțelor mai recunoaște o dependență critică faptului că 90% din datoria externă este deținută de creditori multilaterali, iar finanțarea bugetului se bazează masiv pe împrumuturi de la UE, FMI și băncile internaționale. Fără acest sprijin extern, documentul avertizează explicit că apare riscul insuficienței surselor pentru acoperirea cheltuielilor deja angajate.

În privința datoriei interne, aproape 99% din finanțarea internă va veni din emisiuni de valori mobiliare de stat, într-o piață unde sectorul bancar rămâne principalul cumpărător. Ministerul admite că, capacitatea pieței interne de a absorbi volume tot mai mari de VMS este limitată, iar orice șoc economic poate bloca finanțarea deficitului.

Concluzia implicită a documentului este că datoria este „sustenabilă” doar atâta timp cât nu se întâmplă nimic rău, nici depreciere valutară majoră, nici dobânzi mai mari, nici retragerea sprijinului extern. În caz contrar, chiar Ministerul Finanțelor avertizează că indicatorii pot scăpa rapid de sub control, împingând datoria mult peste limitele asumate public.