Doi ani de la includerea rutei oenoturistice „Drumul Vinului” în Ruta Culturală Europeană. Vizite de rang înalt

03 Feb. 2022, 17:10
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
03 Feb. 2022, 17:10 // Actual //  MD Bani

Republica Moldova se remarcă prin realizări noi în domeniul oenoturistic! La doi ani de când traseele vinicole din „Drumul Vinului Moldovei” fost incluse în Ruta Culturală Europeană a viței-de-vie și a vinului „Iter Vitis”, parte din Programul Rutei Culturale a Consiliului Europei, itinerarele vinicole unice ale țării noastre au obținut un șir de distincții și aprecieri. Succesele înregistrate au determinat reprezentanții „Iter Vitis” și cei ai Consiliului Europei să efectueze o vizită în țara noastră.

La invitația Asociației Naționale pentru Turism Receptor și Intern din Moldova (ANTRIM), Stefano Dominioni, directorul Institutului European al Rutelor Culturale și Emanuela Panke, președinta federației „Iter Vitis”, au avut întrevederi cu ministrul Culturii, reprezentanți ai Oficiului Național al Viei și Vinului și vinificatori. Aceștia au vizitat un șir de trasee turistice din țară, pentru a valorifica potențialul cultural și a identifica noi oportunități de sporire a notorietății traseelor oenoturistice.

Stefano Dominioni, directorul Institutul European al Rutelor Culturale, Consiliul Europei: „Moldova este un stat membru al Consiliului Europei de mai mult timp, având o poziție ce impune stabilitate în activități și democrație. Cultura, la fel, este un aspect important, deoarece este cheia pentru crearea unei identitatăți proprii. Vinul Moldovei este un simbol al identității europene, erijat de o vastă cultură, un patrimoniu vitivinicol valoros cultivat de-a lungul secolelor. Mărturie sunt beciurile vechi, cultura populară a vinului, dar și soiurile autohtone care oferă calitate și recunoaștere internațională. Grație oportunității de descoperire a patrimoniului cultural, a gastronomiei, vieții rurale dar și a ospitalității moldovenilor, „Drumul Vinului” devine un produs competitiv, care va contribui la păstrarea biodiversității și a autenticității ofertei turistice. Iar certificarea Consiliului Europei conferă excelență și ralierea la valorile fundamentale ale societății moderne.”

Emanuela Panke, președinta Federației „Iter Vitis”: „Afilierea „Drumului Vinului” la rețeaua europeană de rute culturale este un succes al industriei oenoturistice din Moldova, care se bucură de notorietate. Patrimoniul milenar în vinificație, unicitatea galeriilor subterane și autenticitatea vinurilor constituie atuurile acestui produs turistic oferit de Moldova, pe care vom continua să-l promovăm turiștilor în căutare de noi descoperiri oenoturistice, prin intermediul rețelei „Iter Vitis”.”

În cadrul întrevederii desfășurate la Ministerul Culturii, oficialii au realizat un schimb de opinii privind participarea Republicii Moldova la inițiativele susținute de Consiliul Europei pe dimensiunile: cultură, patrimoniu și turism cultural. În acest context, s-a discutat oportunitatea Moldovei de a adera la Programul de rute culturale al Consiliului Europei.

Cu această ocazie, ministrul  și-a exprimat aprecierea pentru sprijinul acordat țării noastre de către Institutul European al Rutelor, prin includerea Moldovei în rețeaua pan-europeană de rute și experiențe turistice dedicate vinului –  „Iter Vitis –  les chemins de la vigne.”

Pentru că tradițiile milenare în vinificație sunt parte importantă a identității noastre, delegația internațională a avut o întrevedere și cu alți reprezentanți ai Ministerului Culturii, pentru a pune în valoare oportunitățile itinerarelor oenoturistice.

Sergiu Prodan, ministrul Culturii: „Am menționat că obiectivul de dezvoltare a noilor produse turistice, integrarea ofertei turistice naționale în circuitele rutelor culturale europene și consolidarea capacităților resurselor umane și a comunităților locale de a dezvolta activități de turism rural, istorico-cultural și gastronomic sunt esențiale  pentru poziționarea Republicii Moldova ca destinație turistică. Aderarea Republicii Moldova la Acordul parțial extins privind itinerarele culturale va contribui la crearea și diversificarea identității noastre în cadrul dezvoltării turismului cultural durabil, pe care se sprijină cunoștințele, competențele locale și bunurile patrimoniului cultural local. ”

Rețeaua pan-europeană de rute și experiențe turistice dedicate vinului – „Iter Vitis – Les Chemins de la Vigne” integrează patrimoniul vitivinicol din 18 state și are drept scop promovarea călătoriilor oeno-culturale, a valorilor globale, a diversității și a dialogului intercultural.

Totodată, în urma vizitei oficialilor, Diana Lazăr, expertă în industria turismulu, a fost desemnată ambasadoare a Rutei culturale „Iter Vitis” în Moldova, în semn de înaltă apreciere pentru eforturile, contribuția și diseminarea bunelor practici în acest domeniu.

Turismul oeno-gastronomic – locomotivă de promovare și dezvoltare a ofertei turismului receptor.

La nivel național, „Drumul Vinului Moldovei” cuprinde 7 itinerare vinicole și gastronomice unice, 30 de vinării, crame, vinoteci, zeci de evenimente și experiențe cultural-turistice, istorice și gastronomice.

Valentina Ceban, consultantă în Turism, Activitatea de Susținere a Competitivității în Industria Ușoară și cea a Turismului, un proiect USAID EDGE Buy-in Moldova: „USAID susține de peste opt ani dezvoltarea industriei turismului ca factor de dezvoltare regional și de reziliență economică, de valorificare a patrimoniului național și de incluziune socială. Promovarea imaginii Republicii Moldova drept destinație turistică determină o serie de beneficii pentru țară: creează noi locuri de muncă și oportunități de afacere pentru localnici.”

Natalia Țurcanu, directoarea executivă a Asociației Naționale pentru Turism Receptor și Intern din Moldova (ANTRIM):Ne bucurăm că în ultimii doi ani am reușit nu doar să dezvoltăm ruta culturală „Drumul Vinului Moldovei”, dar și să obținem locuri de frunte la competițiile internaționale. În cadrul concursului organizat de Rețeaua Europeană Turism, în anul 2020 ruta „Drumul Vinului Moldovei” a obținut locul doi și a fost premiată la categoria „Destinație Turistică Culturală Durabilă în 2020”. Iar anul trecut, vinăria „Château Vartely”, un punct turistic de atracție din cadrul „Drumul Vinului Moldovei”, a fost desemnată câștigătoarea categoriei „Cea mai originală practică în oenoturism”. ”

Pentru perioada următoare, ANTRIM, în parteneriat cu Oficiul Național al Viei și Vinului își propun dezvoltarea itinerarului „Drumul Vinului Moldovei”, promovarea acestuia la nivel internațional, interconectarea regională și globală cu alte trasee turistice în conformitate cu rezoluțiile Consiliului Europei.

Elizaveta Breahnă , directoarea Oficiului Național al Viei și Vinului: „Turismul vitivinicol este în centrul ofertei unice de țară, care ne diferențiază pe plan global și grație căruia Moldova poate să atragă turiștii din proximitate, dar și din cele 63 de state în care sunt exportate vinurile noastre. „Drumul Vinului Moldovei” este primul traseu turistic național care a integrat rutele cultural-turistice ale Consiliului Europei și reprezintă o confirmare a potențialului nostru vitivinicol, dar și o afirmare a succeselor înregistrate de industria vitivinicolă, în sinergie cu industria turismului, ale căror principii de dezvoltare sunt similare Republicii Moldova.”

La nivel național, „Drumul Vinului Moldovei” are o lungime 1560 kilometri de circuite, care trec prin cele trei regiuni viticole cu Indicație Geografică Protejată, fiind marcat cu 450 de indicatoare rutiere turistice.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!