Dolarul a ajuns la cea mai scăzută cotă în rezervele internaționale din ultimii 20 de ani

25 Mai 2023, 18:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Mai 2023, 18:50 // Actual //  bani.md

Dolarul a ajuns la cea mai scăzută cotă în rezervele oficiale valutare internaționale din ultimele două decenii în trimestrul al patrulea din 2022. Datele Fondului Monetar Internațional sunt îngrijorătoare pentru Statele Unite.

Datele Fondului Monetar Internațional (FMI) au arătat că dolarul a ajuns la cea mai scăzută cotă din ultimii 20 de ani în rezervele oficiale valutare internaționale în trimestrul al patrulea din anul 2022. Acest lucru s-a întâmplat atât din cauza rivalității cu China, cât și din cauza războiului din Ucraina. Această scădere este și o consecință a disputelor de la Washington privind plafonul datoriei SUA.

În același timp, comerțul internațional trece printr-un proces amplu de schimbare, perioadă în care yuanul chinezesc, rubla rusească și chiar dirhamul din Emiratele Arabe Unite au început să aibă un rol tot mai important. Cota dolarului american a scăzut la 58% în rezervele vulatare internaționale la finalul anului trecut. Această cotă este cea mai mică din ultimele două decenii și ajunge la nivelul celei din 1995.

Stephen Jen, CEO al Eurizon SLJ Capital Limited, a explicat că această schimbare a fost cauzată și de înghețarea a jumătate dintre rezervele în aur și valută ale Rusiei. Este vorba de 640 de miliarde de dolari. „Ceea ce s-a întâmplat în 2022 a fost o scădere foarte bruscă a cotei dolarului în termeni reali”, a declarat Jen. În acest context, Arabia Saudită, China, India și Turcia au început să se gândească serios la diversificarea către alte valute.

Tot mai multe țări au ales yuanul chinezesc

Tot mai multe țări au ales, în ultima perioadă, să își desfășoare tranzacțiile comerciale în alte valute decât dolarul. De exemplu, India a cumpărat petrol rusesc în ruble și țiței arab în dirhami din Emiratele Arabe Unite. De asemenea, China a ales să cumpere petrol, cărbune și metale rusești de aproape 88 de miliarde de dolari în yuan. În același timp, compania națională de petrol chineză și TotalEnergies din Franța au semnat un acord comercial pentru gaz natural lichefiat cu decontare în yuani.

În acest context, ponderea yuanului în tranzacțiile internaționale a crescut până la 7% de la aproape 0% în urmă cu 15 ani. Este important de precizat că dolarul încă este folosit în aproape 90% dintre tranzacțiile valutare globale, reprezentând aproape 6,6 trilioane de dolari în 2022. În același timp, aproximativ jumătate din datoria offshore este în dolari, iar 50% din tot comerțul global este facturat în dolari, potrivit Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII