Domnica Manole a pus ștampila pe un jaf! CEDO condamnă Moldova pentru exproprierea ilegală

Republica Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la proprietate în cazul Seksimp Group SRL, o companie cu capital sloven, specializată în agrobusiness, zootehnie și investiții în prelucrarea produselor agricole. Hotărârea CEDO a fost făcută publică de canalul de Telegram Patriot.

Fondată în anul 2009 de omul de afaceri Blaz Svetek, cetățean al Sloveniei, Seksimp Group SRL a dezvoltat un complex agroindustrial în raionul Dubăsari. Compania avea în gestiune: 22 de hectare de teren agricol, folosite pentru culturi vegetale și furaje, 10 grajduri și construcții agricole, destinate creșterii animalelor și depozitării.

În 2010, compania a semnat două contracte de arendă cu Agrocons Lux și Agro-SV Lux, firme locale care promiteau să sprijine dezvoltarea unui parteneriat durabil în agricultură. Acestea urmau să preia în folosință o parte din bunurile firmei Seksimp Group.

După semnarea contractului, una dintre părțile contractante a acuzat Seksimp Group de „întârzieri” în predarea bunurilor și de comunicarea unui cont bancar greșit. Deși inițial conflictul părea minor, în 2012 Agrocons Lux a intentat un proces civil prin care a cerut daune de 1,2 milioane lei, o sumă de 20 de ori mai mare decât chiria anuală stipulată în contract – echivalentul a 3.600 de euro.

Procesul s-a desfășurat în lipsa totală a părții pârâte – Seksimp Group SRL –, întrucât citațiile expediate au fost returnate cu mențiunea „nu locuiește nimeni la adresă”. Deși acest aspect ridica serioase dubii, instanța de fond a emis o hotărâre favorabilă reclamantului, fără o analiză detaliată a dovezilor sau a proporționalității despăgubirilor cerute.

În baza deciziei judecătorești, a fost declanșată o executare silită rapidă, în urma căreia toate bunurile companiei au fost scoase la licitație și vândute – fără ca proprietarul să fi fost informat sau să fi avut ocazia să conteste executarea.

Când firma slovenului a aflat întâmplător că și-a pierdut toate activele, a cerut revizuirea cazului și a contestat decizia la Curtea de Apel Chișinău, unde completul era condus de judecătoarea Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale.

În loc să examineze în mod real circumstanțele și disproporționalitatea deciziei, completul de apel a menținut sentința inițială, refuzând să ia în considerare principalele argumente: lipsa vinii dovedite, valoarea excesivă a despăgubirilor și faptul că pârâta nu fusese notificată corect. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul, fără o motivare detaliată, fapt care a confirmat, potrivit CEDO, lipsa unei căi de atac efective.

CEDO a constatat că: a fost încălcat Articolul 6 din Convenție – dreptul la un proces echitabil –, deoarece instanțele naționale nu au motivat soluțiile și au ignorat apărarea oferită de companie. A fost încălcat Articolul 1 din Protocolul nr. 1 – dreptul la proprietate –, pentru că autoritățile nu au oferit niciun mecanism real de apărare împotriva pierderii abuzive a bunurilor.

„Instanțele naționale au legitimat o despăgubire de 20 de ori mai mare decât valoarea contractuală, fără să evalueze proporționalitatea. Executarea s-a făcut în absența pârâtului. Aceasta este o violare flagrantă a principiilor unui stat de drept.”, menționează Curtea în hotărârea sa.

Seksimp Group SRL a cerut despăgubiri totale de peste 900 de milioane de euro, dintre care: 3,4 milioane euro reprezintă valoarea bunurilor pierdute, restul – profituri nerealizate din activitatea agricolă și de prelucrare planificată.

CEDO a decis să amâne pronunțarea asupra compensației, acordând părților 3 luni pentru a încerca o înțelegere amiabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#domnica manole #CEDO #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.