Economia îngenuncheată! Exporturile Moldovei se topesc, sector cu sector

Exporturile Republicii Moldova continuă să se prăbușească, iar datele pentru primul trimestru din 2025 confirmă o declin accelerat al economiei naționale, avertizează economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză bazată pe statisticile oficiale ale Biroului Național de Statistică.

După un vârf istoric în 2022, cu exporturi de 4,34 miliarde USD, economia moldovenească se află pe o pantă descendentă alarmantă: 2023: 4,05 miliarde USD, 2024: 3,56 miliarde USD, iar în T1 2025: 811 milioane USD (cu 12% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024).

Valoare anualizată estimată 2025 este de doar 3,45 miliarde USD, cu aproape 900 milioane USD sub nivelul din 2022.

Datele sectoriale arată o dublă criză – în agricultură și în industria prelucrătoare: cereale și preparate: –45,7 milioane USD, grăsimi și uleiuri vegetale: –42,2 milioane USD, legume și fructe: –29,4 milioane USD, scăderea este pusă pe seama unui an agricol slab în 2024, dar și a tranziției de la exportul de produse finite (ulei) la exportul de materie primă brută (semințe oleaginoase), pierzând astfel valoare adăugată.

La capitolul industria prelucrătoare și automotive: mașini și aparate electrice: –31,4 milioane USD și petrol și produse petroliere: –13,4 milioane USD (efectul încetării livrărilor de servicii petroliere către Ucraina).

Sectorul automotive ridică semne de alarmă privind sustenabilitatea investițiilor externe, iar lipsa unei strategii industriale riscă să ducă la pierderi masive de locuri de muncă și de competitivitate.

Sectoarele cu ușoare creșteri – prea puțin, prea târziu
Doar câteva ramuri au înregistrat evoluții pozitive:

Semințe și fructe oleaginoase: +48,4 milioane USD
Minereuri și deșeuri de metale: +10,3 milioane USD
Băuturi alcoolice și nealcoolice: +1,9 milioane USD

Însă, aceste valori sunt insuficiente pentru a compensa prăbușirea generalizată a exporturilor.

Veaceslav Ioniță: „Exporturile reflectă colapsul economic. Moldova riscă să devină furnizor de materie primă, nu de produse finite”
Potrivit economistului, declinul exporturilor nu este doar un fenomen conjunctural, ci un semnal clar al crizei structurale prin care trece Republica Moldova: agricultura este în colaps sistemic, lipsind politici eficiente de sprijin și irigare.

Industria prelucrătoare este în regres, iar Moldova riscă să piardă poziții-cheie pe piețele europene. Economia este din ce în ce mai dependentă de exporturi brute, cu valoare adăugată minimă și impact negativ asupra PIB-ului.

Fără măsuri urgente, dezastrul economic se adâncește. Veaceslav Ioniță avertizează că, în lipsa unor intervenții rapide și strategice din partea statului, scăderea exporturilor va desechilibra economia pe termen lung, afectând grav PIB-ul, balanța comercială și piața muncii.

„Transformarea Moldovei din exportator de produse finite în simplu furnizor de materie primă este un regres periculos. Avem nevoie urgent de politici inteligente în agricultură și industrie”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exporturi #petrol #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.