Economia îngenuncheată! Exporturile Moldovei se topesc, sector cu sector

Exporturile Republicii Moldova continuă să se prăbușească, iar datele pentru primul trimestru din 2025 confirmă o declin accelerat al economiei naționale, avertizează economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză bazată pe statisticile oficiale ale Biroului Național de Statistică.

După un vârf istoric în 2022, cu exporturi de 4,34 miliarde USD, economia moldovenească se află pe o pantă descendentă alarmantă: 2023: 4,05 miliarde USD, 2024: 3,56 miliarde USD, iar în T1 2025: 811 milioane USD (cu 12% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024).

Valoare anualizată estimată 2025 este de doar 3,45 miliarde USD, cu aproape 900 milioane USD sub nivelul din 2022.

Datele sectoriale arată o dublă criză – în agricultură și în industria prelucrătoare: cereale și preparate: –45,7 milioane USD, grăsimi și uleiuri vegetale: –42,2 milioane USD, legume și fructe: –29,4 milioane USD, scăderea este pusă pe seama unui an agricol slab în 2024, dar și a tranziției de la exportul de produse finite (ulei) la exportul de materie primă brută (semințe oleaginoase), pierzând astfel valoare adăugată.

La capitolul industria prelucrătoare și automotive: mașini și aparate electrice: –31,4 milioane USD și petrol și produse petroliere: –13,4 milioane USD (efectul încetării livrărilor de servicii petroliere către Ucraina).

Sectorul automotive ridică semne de alarmă privind sustenabilitatea investițiilor externe, iar lipsa unei strategii industriale riscă să ducă la pierderi masive de locuri de muncă și de competitivitate.

Sectoarele cu ușoare creșteri – prea puțin, prea târziu
Doar câteva ramuri au înregistrat evoluții pozitive:

Semințe și fructe oleaginoase: +48,4 milioane USD
Minereuri și deșeuri de metale: +10,3 milioane USD
Băuturi alcoolice și nealcoolice: +1,9 milioane USD

Însă, aceste valori sunt insuficiente pentru a compensa prăbușirea generalizată a exporturilor.

Veaceslav Ioniță: „Exporturile reflectă colapsul economic. Moldova riscă să devină furnizor de materie primă, nu de produse finite”
Potrivit economistului, declinul exporturilor nu este doar un fenomen conjunctural, ci un semnal clar al crizei structurale prin care trece Republica Moldova: agricultura este în colaps sistemic, lipsind politici eficiente de sprijin și irigare.

Industria prelucrătoare este în regres, iar Moldova riscă să piardă poziții-cheie pe piețele europene. Economia este din ce în ce mai dependentă de exporturi brute, cu valoare adăugată minimă și impact negativ asupra PIB-ului.

Fără măsuri urgente, dezastrul economic se adâncește. Veaceslav Ioniță avertizează că, în lipsa unor intervenții rapide și strategice din partea statului, scăderea exporturilor va desechilibra economia pe termen lung, afectând grav PIB-ul, balanța comercială și piața muncii.

„Transformarea Moldovei din exportator de produse finite în simplu furnizor de materie primă este un regres periculos. Avem nevoie urgent de politici inteligente în agricultură și industrie”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exporturi #petrol #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.