Dragalin se plânge pe numărul mic de angajați, dar Moldova are cei mai mulți procurori pe cap de locuitor

În 2020, numărul procurorilor din Republica Moldova la 100 000 de locuitori era de 24,3 – de două ori mai mult decât mediana CoE (11,1). Conform raportului, Centrului de Resurse Juridice, privind activitatea procuraturii pentru anul 2021, din 720 de posturi de procurori erau ocupate 615, ceea ce reprezintă un coraport de 23,4 procurori la 100 000 de locuitori. Dacă toate posturile de procuror ar fi ocupate, atunci coraportul procurorilor în Moldova la 100 000 de locuitori ar fi 27,4.

În România, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Estonia și Germania numărul de procurori raportat la 100 000 de locuitori este de două ori mai mic decât în Republica Moldova.

„Aceste cifre ar putea servi drept bază pentru inițierea discuțiilor cu privire la optimizarea numărului de procurori din Republica Moldova, însă doar cu condiția simplificării procedurilor de investigare și examinare a cauzelor penale. Legitimitatea acestor discuții este susținută și de numărul redus de cauze penale instrumentate de procurori în raport cu alte țări. Sumele economisite astfel ar putea fi folosite pentru creșterea salariilor judecătorilor și procurorilor care vor promova evaluarea externă”, susțin autorii studiului.

Anterior, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin se plângea de numărul mic al angajaților din instituție și de volumul mare de muncă.

#număr #procurori #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.