Drumul la care s-a lucrat șase ani, sub viteza melcului

Administrația de Stat a Drumurilor anunță despre reabilitarea a peste 25 de km ai drumului național R16 Bălți – Fălești – Sculeni, executată de antreprenorul Impresa Pizzarotti & C S.p.A (Italia) a fost finalizată integral.

Tronsonul de drum finalizat începe de la orașul Bălți, km 4+800, continuând spre intersecția cu drumul R17 Făleşti – Pîrliţa, până la km 30+270. Proiectul a inclus reabilitarea părții carosabile, construcția podeţelor, reabilitarea podurilor, construcția pasajului peste calea ferată, construcţia canalelor de scurgere, construcţia sistemului de drenaj şi relocarea conductelor de utilitate publică. De asemenea, au fost executate lucrări de instalare a panourilor informative și a indicatoarelor rutiere, executare a marcajului rutier de tip termoplast, amenajare a intersecțiilor și acceselor la proprietăți, cât și montare a pavilioanelor pentru pasageri.

Impresa Pizzarotti & C.S.pA, una dintre cele mai mari companii italiene din domeniul construcțiilor, a câștigat încă în august 2015, licitația pentru reabilitarea traseului R16, Bălți-Fălești-Sculeni. Lucrările de reabilitare a celor două loturi cu o lungime totală de circa 55 de kilometri au o valoare de peste 50 de milioane de euro, bani alocați din împrumutul oferit Guvernului Republicii Moldova de către Banca Europeană pentru Investiții.

Lucrările de reparație urmau să înceapă în două luni de la semnarea contractului și trebuiau să fie efectuate în maximum doi ani. Chiar dacă este vorba despre o companie cu renume și dintr-o țară UE, lucrările au fost tergiversate din diferite.

Astfel, în primăvara anului 2018 erau efectuate doar 25% din lucrările de reabilitare, iar autoritățile au avertizat compania că ar putea rezilia contractul.

Cei de la Impresa Pizzarotti au invocat atunci mai multe probleme în realizarea lucrărilor. În octombrie 2019, ASD raporta că au fost efectuate doar 45% din lucrările prevăzute și a constatat „mobilizarea inadecvată a personalului”, nerespectarea programului de lucrări și mobilizarea proastă a subantreprenorilor.

Lucrările de reabilitare a segmentului finalizat de peste 25 de km ai drumului R16, au o valoare de peste 26 de milioane de euro, bani alocați din împrumutul oferit Guvernului Republicii Moldova de către Banca Europeană pentru Investiții.

#drum #finanțare #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur intră, la începutul anului 2026, într-o etapă decisivă, după susținerea politică exprimată de Consiliul UE în luna ianuarie. Deși documentul nu este încă ratificat oficial și urmează să fie avizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și votat în Parlamentul European, direcția strategică este deja conturată: Uniunea Europeană își consolidează relațiile comerciale cu America de Sud, inclusiv ca reacție la tensiunile tarifare cu Statele Unite.

Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, relația comercială UE–Mercosur este una profund asimetrică. În 2024, schimburile comerciale au depășit 111 miliarde de euro, însă pentru Uniunea Europeană, Mercosur reprezintă doar 2,14% din totalul exporturilor sale globale. În schimb, pentru statele sud-americane, UE este al doilea partener comercial, absorbind 13–14% din exporturile lor totale, în special produse agricole, alimentare și materii prime.

Structura comerțului explică dezechilibrul. Mercosur exportă masiv produse agricole, soia, cafea, cereale, carne și zahăr, în timp ce UE livrează bunuri industriale cu valoare adăugată mare – mașini, echipamente, produse chimice și farmaceutice. Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% dintre exporturile UE către Mercosur și pentru 92% dintre exporturile Mercosur către UE, inclusiv reducerea drastică a tarifelor de până la 35% aplicate anterior produselor industriale europene.

Pentru Republica Moldova, impactul nu vine din zona unui „șoc” de preț la alimente, avertizează Iurie Rija. Contingentele tarifare negociate pentru carne, zahăr sau produse de bază sunt marginale raportate la consumul total al UE și nu au capacitatea de a genera distorsiuni majore de preț nici în Uniunea Europeană, nici pe piața moldovenească. Moldova rămâne, oricum, dependentă structural de importuri la carne și zahăr.

Presiunile reale apar însă în segmentele orientate spre export, unde Republica Moldova este deja integrată în piața europeană. Cele mai vulnerabile domenii sunt mierea de albine, bioetanolul, uleiul de floarea-soarelui și uleiul de soia. În cazul mierii, acordul introduce un contingent de 45 de mii de tone fără taxe vamale din Mercosur, echivalent cu 10% din consumul UE și circa un sfert din totalul importurilor. În acest context, exportatorii moldoveni, care livrează anual 4–4,5 mii de tone pe piața europeană, vor fi nevoiți să concureze cu producători sud-americani cu costuri mult mai mici.

O situație similară se conturează pe piața bioetanolului. Eliminarea taxelor pentru un contingent de 450 de mii de tone din Mercosur va intensifica concurența pentru producătorii moldoveni, cu efect direct asupra marjelor de profit și, implicit, asupra prețului de achiziție a porumbului, una dintre cele mai sensibile culturi agricole pentru Republica Moldova.

În cazul uleiului de floarea-soarelui și al uleiului de soia, acordul nu prevede contingente tarifare, ceea ce înseamnă acces nelimitat fără taxe pe piața UE. Deși, în prezent, Moldova exportă volume semnificativ mai mari decât Argentina către UE, eliminarea taxelor va face piața europeană mult mai atractivă pentru producătorii sud-americani, cu riscul comprimării marjelor de procesare în întreg bazinul Mării Negre.

Potrivit lui Iurie Rija, clauza de salvgardare inclusă în acord, care permite UE să reintroducă temporar taxe vamale în cazul unor prejudicii grave pentru industrie, rămâne un instrument limitat și reactiv. În aceste condiții, pentru Republica Moldova, adaptarea nu ține de protecționism, ci de consolidarea capacităților de procesare, diferențierea prin calitate și trasabilitate și poziționarea mai clară pe nișe premium.

Concluzia economistului este una pragmatică: acordul UE–Mercosur nu amenință accesul Moldovei pe piața europeană, dar va reduce marjele de profit în sectoarele-cheie orientate spre export, într-o piață europeană care va deveni structural mai competitivă odată cu intrarea în vigoare a acestui acord.