Duetul pro-rus Orban-Fico, recital la Bruxelles. Prietenii lui Putin pun piedică Kievului

Majoritatea liderilor Uniunii Europene au susținut vineri acordarea unui sprijin financiar mai mare Ucrainei în lupta împotriva invaziei rusești, însă Ungaria și Slovacia și-au exprimat rezervele înaintea unei decizii pe care blocul trebuie să o ia în unanimitate în decembrie, potrivit Reuters.

Bruxelles, 27 octombrie 2023 – Executivul Uniunii Europene a propus ca cele 27 de țări ale blocului să contribuie cu mai multe fonduri în cadrul unei revizuiri a bugetului pentru a finanța cheltuieli comune suplimentare până în 2027, inclusiv extinderea unui nou ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Această mișcare vine ca un răspuns la nevoile semnificative ale Ucrainei în contextul conflictului său cu Rusia.

Cu toate acestea, discuțiile cu privire la modul de finanțare a acestei inițiative s-au dovedit a fi dificile. Premierul irlandez, Leo Varadkar, a subliniat că există un consens puternic în ceea ce privește necesitatea unor fonduri suplimentare pentru Ucraina, dar există puțin acord cu privire la sursa acestor fonduri.

Sprijinul financiar al UE pentru Ucraina până în prezent se ridică la aproape 83 de miliarde de euro, iar această nouă propunere ar continua eforturile de sprijin pentru țara aflată în mijlocul unui conflict în curs.

Totuși, liderii unor țări europene au ridicat semne de întrebare cu privire la eficacitatea acestor eforturi. Viktor Orban, premierul Ungariei, a criticat strategia UE și a afirmat că trimiterea de bani și ajutor militar către Ucraina nu a fost eficace. El a susținut că ucrainenii nu vor câștiga pe câmpul de luptă.

Pe de altă parte, Robert Fico, prim-ministrul Slovaciei, a adus în discuție problema corupției endemice din Ucraina și a solicitat garanții că fondurile nu vor fi deturnate. Fico a anunțat că Slovacia va limita sprijinul militar acordat Ucrainei.

Summitul de la Bruxelles a evidențiat decalajele în abordarea acestei probleme, dar și angajamentul continuu al Uniunii Europene de a sprijini Ucraina în diverse domenii. Este de așteptat ca negocierile să continue pentru a ajunge la un consens privind modul de finanțare și administrare a ajutorului acordat Ucrainei în acest context.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Orban #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.