Maia Sandu anunță când enclava separatistă va rămâne fără banii din curent achitați de Chișinău

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat importanța asigurării securității energetice a țării într-o declarație făcută în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție”. Sandu a explicat că Republica Moldova a diversificat sursele de aprovizionare cu gaze, dar că, în ceea ce privește electricitatea, țara depinde de furnizarea de la Cuciurgan.

„Ne îngrijim de securitatea energetică a țării. Noi am diversificat sursele de aprovizionare cu gaze. Pe curent nu avem altă sursă și nu putem lăsa cetățenii fără curent electric”, a declarat Maia Sandu.

Ea a explicat că furnizarea de electricitate din Ucraina a devenit problematică din cauza conflictului și a bombardamentelor ruse. Republica Moldova are o conexiune cu Uniunea Europeană, dar aceasta trece prin teritoriul Ucrainei și poate fi afectată de situațiile de conflict.

Cu toate acestea, Republica Moldova lucrează la construirea unei linii electrice directe cu România, un proiect care ar trebui să fie finalizat în doi ani. Până la finalizarea acestui proiect, Republica Moldova a semnat un contract cu centrala electrică Cuciurgan din regiunea separatistă Transnistria pentru a asigura aprovizionarea cu electricitate.

„Acesta este un proiect mare care se implementează sub monitorizarea Băncii Mondiale”, a adăugat Sandu. „Când va fi gata, ne vom rupe total de această sursă”.

Președintele Maia Sandu a subliniat că fonduri pentru acest proiect au fost oferite încă din 2017, dar nicio guvernare anterioară nu a avansat în implementarea sa. Astfel, acest efort de diversificare a sursei de electricitate este o parte importantă a strategiei de securitate energetică a Republicii Moldova.

În data de 25 octombrie, Enegocom anunța că a fost semnat un contract de livrare a curentului până la sfârșitul anului 2024. Prețul de achiziție a rămas neschimbat de 66 de dolari pentru MWh.

Centrala de la Cuciurgan este controlată de grupul rusesc INTER RAO, iar banii pe care îi achită Chișinăul pentru energia electrică sunt virați într-un cont special la Tiraspol și sunt utilizați pentru plata salariilor și pensiilor din enclavă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cuciurgan #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.