În calitate de ministru de finanţe şi vicecancelar în cabinetul Merkel în timpul pandemiei, Olaf Scholz, în vârstă de 63 de ani, şi-a construit reputaţia de a avea stabilitate în timpul unei crize. El a supravegheat distribuirea a miliarde de euro pentru combaterea pandemiei şi ajutorarea victimelor inundaţiilor mortale din vestul Germaniei.

El a fost supranumit „Scholzomat” pentru stilul său politic sec. Însă acest lucru i-ar fi putut câştiga susţinerea unei mase serioase de alegători, majoritatea ataşaţi de Merkel, cunoscută pentru discursurile sale lipsite de pasiune. În ciuda faptului că provine dintr-un alt partid, el s-a poziţionat ca succesor natural al ei după cei 16 ani de guvernare, scrie Ziarul Financiar.

Merkel a avut un impact uriaş asupra culturii politice a Germaniei prin stilul ei de guvernare”, a declarat consultantul în comunicări politice Frank Stauss, care a lucrat cu SPD în trecut. Scholz nu este o „clonă Merkel” – dar are un stil politic suficient de asemănătoar pentru a atrage alegătorii care ar putea căuta stabiliate.

Social-democrat de-o viaţă, Scholz s-a născut în Osnabrück, în partea de vest a Saxoniei de Jos şi a crescut în bogatul oraş-stat Hamburg, pe coasta de nord a Germaniei, unde a fost şi primar. Alternând între politica de stat şi cea naţională, el a lucrat în parlament şi ca ministru al muncii şi afacerilor sociale în primul cabinet al lui Merkel.

Cariera sa politică a fost lovită de mai multe scandaluri. În timp ce era primarul oraşului Hamburg, a fost criticat pentru modul în care a gestionat summit-ul Grupului celor 20 din 2017, datorită incidentelor violente dintre protestatari şi poliţie. De asemenea, politicianul a fost implicat în cel mai mare scandal de fraudă din perioada postbelică a Germaniei ce implică firma fintech Wirecard.

El a fost, de asemenea, întrebat într-o altă anchetă de acest fel, dacă a influenţat autorităţile fiscale în numele unei bănci din Hamburg, acţiune care ar fi privat statul german de miliarde de euro. El a negat orice acuzaţie şi, în cele din urmă, nu au apărut dovezi concrete împotriva sa.

Scholz a fost nevoit să se întoarcă luni la Berlin pentru a răspunde la întrebările din comisia parlamentară de finanţe. Parlamentarii SPD au sugerat că situaţia are la bază un motiv politic, deoarece partidul lui Scholz a preluat conducerea în urne.

Principalele probleme abordate în campania SPD includ creşterea salariului minim şi a impozitelor asupra celor bogaţi.

O altă problemă discutată este energia verde. Spre deosebire de inteţiile „Celor Verzi”, partidul politic german care doreşte să elimine cărbunele până în 2030, SPD vrea să atingă acest scop abia în 2038.

Cel mai vechi partid politic al Germaniei, Partidul Social Democrat de centru stânga, cunoscut sub acronimul de SPD, a suferit ani de zile în urne. Dar la alegerile de duminică, SPD a reuşit să câştige 26% din voturi, conform numerelor preliminare. Creştin-democraţii de centru-dreapta au câştigat 24% din voturi, cea mai slabă performanţă de la fondarea partidului în 1945, relatează Washington Post.

Rezultatul strâns al alegerilor creează contextul construirii unei coaliţii politice. Scholz şi liderul creştin democrat Armin Laschet au spus că speră să formeze împreună o coaliţie până la venirea sărbătorilor.

Partidul lui Scholz a fost partenerul de coaliţie al conservatorilor creştini-democraţi ai cancelarului Angela Merkel de trei ori consecutiv. Este o poziţie pe care SPD a adoptat-o cu reticienţă, dar care i-a permis lui Scholz să câştige notorietate la nivel naţional.