După decenii de subfinanțare cronică infrastructura feroviară se dezintegrează. Câte milioane sunt necesare anual?

Calea ferată a Republicii Moldova este într-o stare deplorabilă. Din această cauză, viteza de deplasare este una foarte mică, sunt tronsoane unde viteza de deplasare este de 20 de kilometri pe oră. Acest lucru face calea ferată necompetitivă în raport cu transportul rutier.

”Transportul de mărfuri pe calea ferată s-a redus constat în ultimul deceniu și a ajuns la 1000 de tone pe km față de 3,6 mii tine/km. De aceea e nevoie de investiții. Necesitatea anuală pentru întreținerea infrastructurii feroviare este de 300 mil. de lei”, a explicat în cadrul ședinței Parlamentului, ministrul Dezvoltării Regionale și Infrastructurii, Andrei Spânu.

În urma aprobării în prima lectruă, de legislativ, a Codului Feroviar, care prevede divizarea infrastructurii de transportul de mărfuri și pasageri, ministrul a precizat că pentru a reabilita calea ferată statul va trebui să acopere 40-60% din totalul investițiilor. Dânsul a dat exemplu drumurile unde anual se investesc peste 3 miliarde de lei or, în calea ferată – nimic.

”În prezent se negociază cu BERD BEI pentru achiziția vagoanelor. Au fost lansate negocieri cu Franța și România pentru modernizarea liniei ferate Chișinău – Ungheni”, a mai punctat Spânu.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#reabilitare #CFM #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea carburanților, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, începe să se vadă direct în prețul biletelor de avion. Costurile pentru zboruri au crescut semnificativ în ultimele săptămâni, iar pasagerii resimt deja diferența, în special pe cursele lungi.

Potrivit unei analize realizate de organizația Transport & Environment, creșterea prețului kerosenului a adăugat în medie 88 de euro per pasager la zborurile lung-curier din Europa și aproximativ 29 de euro pentru cele pe distanțe scurte. Comparativ cu sfârșitul lunii februarie, înainte de declanșarea conflictului, unele rute au devenit vizibil mai scumpe. De exemplu, un zbor între Barcelona și Berlin costă cu circa 26 de euro mai mult doar din cauza combustibilului, iar o cursă Paris–New York implică un cost suplimentar de aproximativ 129 de euro per pasager.

Creșterile vin în contextul în care prețul petrolului a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, iar operatorii aerieni se confruntă cu riscul unui deficit de kerosen. Companiile din Europa avertizează că situația ar putea duce nu doar la scumpiri, ci și la reducerea unor zboruri în perioada de vară, dacă problemele de aprovizionare persistă.

Mai mulți mari operatori aerieni au transmis încă din martie că majorările de costuri nu pot fi absorbite integral și vor fi transferate către pasageri. În acest context, o vară cu bilete mai scumpe pare tot mai probabilă.

Organizația Transport & Environment susține că impactul actual al scumpirii combustibilului depășește costurile generate de politicile de mediu ale Uniunii Europene. Reprezentanții acesteia atrag atenția că problema principală rămâne dependența de petrolul importat, nu reglementările europene.

Pe fondul acestor presiuni, companiile aeriene cer deja amânarea unor obligații privind utilizarea combustibililor sintetici pentru aviație, invocând dificultăți de producție și costuri ridicate. În același timp, Uniunea Europeană pregătește măsuri pentru gestionarea aprovizionării limitate cu combustibil, într-un moment în care piața aviației intră într-o perioadă incertă.