După decenii de uitare, Prutul va fi traversat din nou pe șine! Începe reabilitarea podului Fălciu–Cantemir

CFR a anunțat începerea lucrărilor de reabilitare a podului feroviar care leagă localitatea Fălciu din România de orașul Cantemir din Republica Moldova. Primele intervenții vizează revizia generală a structurii podului și revopsirea elementelor metalice, fiind realizate cu resurse proprii, urmând ca în etapa următoare să fie implicați și contractori terți.

Pe lângă lucrările la structura metalică a podului, proiectul prevede intervenții complexe la liniile de cale ferată din zonă: îndepărtarea vegetației, înlocuirea traverselor și a diblurilor, completarea cu piatră spartă și refacerea terasamentului. De asemenea, vor fi montate traverse speciale din lemn.

Pe partea moldovenească, autoritățile urmează să reabiliteze un tronson feroviar de 1,8 km spre Cantemir, pentru a asigura continuitatea legăturii transfrontaliere. Finalizarea lucrărilor este estimată pentru luna august 2025.

Reluarea lucrărilor vine în contextul deciziilor luate la nivel european, inclusiv în cadrul reuniunii QUINT Meeting din ianuarie 2025, unde s-a stabilit reconstrucția completă a căii ferate în zona transfrontalieră Fălciu–Cantemir. Ulterior, în aprilie, CFR SA și Calea Ferată din Moldova au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru reluarea conexiunii feroviare peste Prut.

Printre perspectivele convenite de cele două state se numără electrificarea liniei Iași–Chișinău, modernizarea controlului vamal la Ungheni și redeschiderea trenului de pasageri Cahul–Galați.

Prin aceste inițiative, autoritățile din România și Republica Moldova își propun să întărească conectivitatea regională, să faciliteze transportul de mărfuri și pasageri și să stimuleze dezvoltarea economică în zona de graniță.

#falciu #tren #Cantemir

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul reușește să recupereze mai puțin de 1% din datoriile fiscale ale companiilor intrate în insolvabilitate, deși în ultimii trei ani au fost validate creanțe bugetare de peste 9,4 miliarde de lei. Sumele efectiv întoarse la buget sunt de ordinul zecilor de milioane și sunt în scădere, se menționează în raportul Curții de Conturi, audiat în cadrul Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice.

În perioada 2023 – semestrul I 2025, interesele statului au fost reprezentate în peste 3 000 de proceduri de insolvabilitate. Au fost validate creanțe față de bugetul public național în valoare de circa 9 miliarde de lei, iar peste 1 700 de agenți economici au fost lichidați. În același timp, datorii de aproximativ 2,4 miliarde de lei au fost anulate.

Doar în perioada analizată au fost inițiate 1 259 de proceduri noi, cu validarea unor creanțe de peste 1,2 miliarde de lei.

Încasările reale rămân însă modeste. Dacă în 2023 la buget au fost restituite 49,7 milioane de lei, în 2024 suma a scăzut la 41,7 milioane de lei, iar în primul semestru al anului 2025 s-au recuperat doar 21,3 milioane de lei. Potrivit auditului, aceste sume reprezintă sub 1% din totalul creanțelor, ceea ce denotă o capacitate redusă de recuperare a datoriilor fiscale din masa debitoare a companiilor insolvabile.

Reprezentanta Curții de Conturi, Elena Cebotari, a explicat că procesul de recuperare este unul complex și implică mai multe instituții – Serviciul Fiscal de Stat, CNAS, instanțele de insolvabilitate și administratorii autorizați. Deși cadrul legal este, în mare parte, clar definit, auditul a identificat deficiențe procedurale care afectează eficiența recuperării banilor.

Analiza unui eșantion de 48 de dosare, cu creanțe validate de aproape 4 miliarde de lei, arată că doar în 18 cazuri procedura de insolvabilitate a fost intentată de Serviciul Fiscal de Stat. În 16 situații, înainte de intentarea procedurii, SFS a aplicat măsuri de executare silită pentru acoperirea restanțelor. Totuși, instituția nu intervine în toate cazurile încă din faza inițială a apariției stării de insolvabilitate.

Directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, Sergiu Chircu, a declarat că puțini agenți economici sunt de bună-credință. ”După ce înstrăinează tot ce au de înstrăinat, SFS primește un set de dări de seamă cu cifre corectate și începe procedura de executare silită, însă când mergem nu mai avem ce executa, ce bloca și rămânem cu restanțe”, a afirmat Chircu.

Din cele 48 de dosare analizate, 32 au urmat proceduri simplificate de faliment, fără a fi încercate soluții de restructurare a datoriilor sau măsuri de relansare a activității, ceea ce reduce și mai mult șansele de recuperare a banilor la buget.