După prăbuşirea crypto, traderii inundă piaţa cu ceasuri de colecţie la prețuri foarte mici

Prăbuşirea criptomonedelor diminuează oferta celor mai căutate ceasuri de pe piaţa second-hand, reducând preţurile pentru modelele greu de procurat de la Patek Philippe şi Rolex.

Oferta de ceasuri trofeu, precum Rolex Daytona sau Patek Nautilus 5711A, „este acum mult mai mare”, a declarat platforma de tranzacţionare online de ceasuri Chrono24, scrie ZF.

Recenta prăbuşire crypto „a avut un impact direct asupra preţurilor ceasurilor de lux de la mărci precum Rolex şi Patek Philippe”, a declarat compania, care are sediul în Karlsruhe, Germania, şi care are mai mult de jumătate de milion de ceasuri listate la vânzare pe site-ul său.

Scăderea preţului pentru cele mai căutate modele este cel mai recent indiciu că piaţa ceasurilor de lux second-hand, cândva în plină ascensiune, începe să piardă ritmul. Valorile în creştere ale criptomonedelor au creat o nouă clasă de cumpărători de lux, ceea ce a dus la o creştere fără precedent a preţurilor pentru modele, în special pentru mărci precum Rolex, Audemars Piguet şi Patek. Acum, când multe jetoane digitale au fost martelate, aceşti consumatori dau înapoi.

Tim Stracke, co-directorul executiv al Chrono24, a declarat că retragerea pentru unele modele reprezintă o consolidare, deoarece preţurile pentru cele mai căutate ceasuri scad mai aproape de cele ale ceasurilor similare.

În acelaşi timp, Stracke a declarat că volumele de tranzacţionare pe platforma, care pune în legătură comercianţii sau vânzătorii privaţi cu cumpărătorii, au crescut cu peste 50% în prima jumătate a anului.

Preţul unui Patek Philippe Nautilus 5711A, care se vinde cu aproximativ 35.000 de dolari la vânzare cu amănuntul, a urcat la 240.000 de dolari în primul trimestru, potrivit Chrono24. Acum, ceasul sport din oţel cu cadran albastru ajunge la aproximativ 190.000 de dolari.

Chrono24 a observat creşteri de preţ pentru ceasuri precum Girard-Perregaux Laureato, precum şi pentru multe modele Cartier şi Breitling. Cererea a crescut, de asemenea, pentru aproape toate modelele din colecţia Omega Speedmaster, rezultat al unei colaborări cu marca soră Swatch, potrivit Chrono24.

Chrono24, care se gândeşte la o potenţială ofertă publică iniţială, a declarat că se aşteaptă la o creştere suplimentară a vânzărilor globale tranzacţionate pe site în a doua jumătate a anului.

#ceasuri de lux #crypto #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.

#buget #economie #bani