Economia e la pământ, dar garanțiile aleargă! Radu Marian își dă singur nota 10 cu felicitări

În timp ce economia Republicii Moldova a crescut cu doar 0,1% în 2024, deputatul PAS, Radu Marian, nu ezită să marcheze triumful printr-o postare entuziastă pe Telegram, în care elogiază succesul programului de garantare a creditelor gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

„Am fost alături de economie și de oamenii de afaceri”, spune Marian, probabil cu gândul la acei 0,1%, cât acrescut economia în anul 2024.

Deputatul PAS anunță cu mândrie că, între 2021 și 2025, statul a emis garanții în valoare de 2,2 miliarde lei, adică de 13 ori mai mult decât în perioada 2017–2020. O performanță statistică demnă de Guinness World Records – nu pentru creștere economică, ci pentru optimism politic.

„Statul poate acoperi până la 80% din gajul necesar pentru un agent economic”, scrie Marian, sugerând că antreprenorii moldoveni nu mai au nevoie decât de curaj, nervi de oțel și o dobândă acceptabilă pentru a visa la utilaje moderne.

Desigur, într-un an în care agricultura s-a prăbușit, exporturile s-au dus în cap, iar mediul de afaceri se sufocă sub greutatea birocrației și a costurilor de creditare, acest program de garanții pare să fi devenit colacul de salvare… pe o mare economică complet secată.

„Vom continua să dezvoltăm acest program”, promite deputatul. Cine știe, poate cu 26 de ori mai multe garanții în următorii patru ani vom reuși să ajungem la o creștere economică de 0,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.