Economia Moldovei, dezumflată! BERD estimează o scădere de 4,7%

Economia Republicii Moldova va înregistra o scădere de 1,3% în 2023 și o creștere de 3,5% în 2024, arată raportul BERD – Perspectivele economice regionale.

Estimările BERD relevă că în 2022 economia Republicii Moldova va scădea cu 4,7%, însă datele nu sunt finale.

Ultimele datele ale Biroului Național de Statistică arată că în nouă luni ale anului 2022 PIB-ul țării a însumat 197,8 miliarde de lei, cu 4,1% mai puțin față de perioada similară a anului precedent.

Experții BERD notează că regiunea Europei de Est și a Caucazului s-ar putea confrunta cu o incertitudine enormă pe termen scurt din cauza războiului în curs de desfășurare din Ucraina. Aceștia subliniază că, în Moldova, veniturile reale mai mici și eșecurile persistente în domeniul energiei vor duce probabil la un al doilea an de scădere a producției, deși mai blândă decât în 2022. O îmbunătățire a perspectivelor globale în 2024 va avea un impact pozitiv asupra redresării economice a Moldovei. De asemenea, este posibil ca inflația în întreaga regiune să rămână peste țintă, în special în Ucraina și Moldova, unde calea spre normalizare va fi probabil mai lungă. Întreaga regiune rămâne foarte vulnerabilă nu numai la războiul prelungit din Ucraina, ci și la tensiunile dintre Armenia și Azerbaidjan.

Anterior, Fondul Monetar Internațional a prognozat recent că declinul economiei Moldovei va fi de 1,5% în 2022, iar PIB-ul va crește cu 1,5% în 2023.

Guvernul moldovean a anunțat anterior că în 2022, PIB-ul va scădea cu 3% – până la 278,2 miliarde de lei, iar în 2023, PIB-ul va crește cu 2% – până la 308,8 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #BERD #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat