Economia Moldovei se aliniază UE! Leul moldovenesc își schimbă moneda de referință. Ce înseamnă pentru buzunarul tău

Începând cu 2 ianuarie 2025, euro a înlocuit dolarul SUA ca monedă de referință pentru stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc, potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Decizia reflectă orientarea economică a Republicii Moldova către piața Uniunii Europene, cel mai important partener comercial al țării.

Schimbarea are ca scop reducerea fluctuațiilor cursului valutar față de euro și diminuarea diferențelor dintre cursurile de cumpărare și vânzare. Această măsură va sprijini economia Moldovei, reducând costurile de schimb valutar pentru cetățeni și agenții economici.

Potrivit BNM, diferența (spread-ul) dintre cursurile de cumpărare și vânzare ale euro ar putea scădea cu aproximativ 5 bani, ceea ce ar genera economii anuale semnificative pentru economia reală. La un rulaj total estimat de 11 miliarde de euro în perioada 2023-2024, costurile ar putea fi reduse cu 29 de milioane de euro.

Uniunea Europeană reprezintă peste 60% din tranzacțiile comerciale și 70% din remiterile financiare către Moldova. În acest context, euro este deja cea mai utilizată monedă în piața valutară locală.

Stabilitatea cursului EUR/MDL va sprijini cetățenii care primesc remiteri sau au credite în euro, oferindu-le predictibilitate și reducând riscul valutar. Mediul de afaceri și sectorul bancar vor beneficia de o piață valutară mai lichidă și de costuri mai mici în tranzacțiile comerciale.

Pentru persoanele fizice și companiile implicate în tranzacții internaționale, decizia aduce:

Stabilitate valutară pentru rambursarea creditelor și planificarea financiară;
Reducerea riscurilor valutare în tranzacțiile cu partenerii din UE;
Eficiență sporită în operațiunile de schimb valutar.

În concluzie, schimbarea monedei de referință la calcularea cursului oficial al leului moldovenesc marchează un pas important către alinierea la realitățile economice europene și promite beneficii semnificative pentru cetățeni, mediul de afaceri și economia Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ero #referinta #moneda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.