Economia Moldovei și-a redus din turații. Agricultura ne salvează

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 8,3% în trimestrul trei al anului 2021, însă majorarea este mult mai mică față de trimestrul precedent – 21,5%, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Produsul Intern Brut (PIB), estimat pentru trimestrul III 2021, a însumat 69,8 miliarde de lei, prețuri curente (de piață). Comparativ cu trimestrul III 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 8,3% pe seria brută și cu 10,4% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în trimestrul III 2020 față de trimestrul III 2019 cu 9,7%, în termeni reali.

La creșterea PIB în trimestrul III 2021 față de trimestrul III 2020 agricultura, silvicultura şi pescuitul au contribuit la majorarea PIB cu 3,9% cu o pondere de 16,7% la formarea PIB și o creștere a valorii adăgate brute (VAB) pe activitățile respective cu 28,6%. Acest lucru s-a datora recoltei bogate din anul 2021.

Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; transport şi depozitare; activități de cazare și alimentație publică U înregistrat o creștere de 3,5%.

Industria extractivă; industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare au avut o majorare de 4,4%. Iar activitățile financiare și asigurările cu 6,0%, tranzacții imobiliare – 0,9% și informații și comunicații – 3,4%.

În același timp, construcțiile care au avut o pondere de 9,7% la formarea PIB au înregistrat o diminuare a VAB cu 9,1%.

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 13,7% la formarea PIB, au contribuit la creșterea PIB cu +3,3%, volumul lor majorându-se cu 28,5%. Consumului final al gospodăriilor populației (contribuind cu 9,1% la creșterea PIB), al cărui volum s-a majorat cu 11,9%, constituind 79,1% din PIB;

Consumului final al administraţiei publice şi instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (+0,7%), al cărui volum s-a majorat cu 4,9%, constituind 14,2% din PIB.

Exportul net de bunuri și servicii, contribuind cu 2,5% la descreșterea PIB.

#crestere #PIB #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a anunțat amânarea intrării în vigoare a noilor restricții privind importul de produse petroliere obținute din țiței rusesc rafinat în țări terțe. Măsura, parte a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni, va fi aplicată începând cu 21 ianuarie 2026, transmite Bloomberg.

Potrivit unui comunicat publicat vineri, UE va menține planul de a interzice importurile de motorină și alte produse petroliere provenite din țări terțe care utilizează țiței rusesc, însă va face o excepție temporară pentru state precum Canada, Norvegia, Elveția, Marea Britanie și SUA.

Decizia de amânare vine ca răspuns la presiunile pieței europene de combustibili, în special în ceea ce privește motorina. Analistul Rabobank, Florence Schmit, a declarat că această pauză oferă pieței „o gură de aer” necesară pentru a se adapta noilor condiții.

Bloomberg notează că această măsură, odată aplicată, va bloca de facto una dintre principalele căi prin care Rusia reușea să ocolească sancțiunile occidentale asupra exporturilor de petrol. După introducerea embargoului UE din februarie 2023 asupra produselor petroliere rusești, țări precum India și Turcia au crescut masiv importurile de țiței rusesc ieftin, l-au rafinat, apoi au exportat motorină și alte derivate pe piața europeană.

În primul trimestru al anului 2025, India și Turcia au cumpărat împreună aproximativ 1,8 milioane de barili de țiței rusesc pe zi, iar UE a importat de la acestea circa 450.000 de barili zilnic de motorină și alte produse petroliere.

Noile reguli impuse de Bruxelles prevăd că importatorii vor fi obligați să prezinte dovezi clare privind originea țițeiului folosit în procesul de rafinare, în vederea creșterii transparenței și aplicării stricte a sancțiunilor.