Economia Republicii Moldova a început să gâfâie

Economia Republicii Moldova a înregistrat o scădere de 1%. Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2022 a însumat 64,3 miliarde de lei, prețuri curente de piață. Comparativ cu perioada similară a anului 2021, PIB-ul s-a micșorat, în termeni reali, cu 0,9% pe seria brută și cu 0,6% pe seria ajustată sezonier, arată datele Biroului Național de Statistică.

La micșorarea PIB în trimestrul II 2022 față de trimestrul II 2021 au contribuit construcțiile (- 3,0%), industria prelucrătoare (-0,7%), tranzacțiile imobiliare (-0,4%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-0,4%) și agricultura (-0,3%).

Totodată, un impact pozitiv asupra PIB-ului l-a avut comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor (+2,2%), sănătate și asistență socială (+0,9%), activități financiare și asigurări (+0,4%) și alimentația publică (+0,3%).

„Economia Moldovei va înregistra o descreștere în acest an sau, în cel mai bun caz, o creștere egală cu 0%. Creșterea prognozată inițial de 3,5% nu mai este valabilă în condițiile războiului din regiune”, se arată în estimările Ministerului Finanțelor.

#recesiune #PIB #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră