Gata cu creditele „pe bandă rulantă”? BNM strânge șurubul

19 Mart. 2026, 13:26
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Mart. 2026, 13:26 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei (BNM) a aprobat un set de reguli uniforme de creditare responsabilă, aplicabile atât băncilor, cât și organizațiilor de credit nebancare, în scopul protejării cetățenilor de supraîndatorare.

Potrivit instituției, noul regulament urmărește ca persoanele fizice să poată integra plata ratelor în bugetul lunar fără dificultăți și să contracteze credite pe care le pot rambursa în mod sustenabil. Măsurile se aplică inclusiv creditelor fără dobândă, utilizate frecvent în sistemul de cumpărături în rate.

Prin această decizie, BNM elimină diferențele existente între bănci și organizațiile de creditare nebancară în ceea ce privește evaluarea capacității de plată, oferind consumatorilor același nivel de protecție, indiferent de instituția de la care împrumută bani.

Autoritatea subliniază că regulamentul nu limitează accesul la finanțare. Conform analizelor, peste 95% dintre persoanele angajate vor putea continua să acceseze credite, inclusiv cele fără dobândă. Totodată, sunt păstrate anumite excepții pentru a asigura accesul echitabil la creditare, inclusiv pentru persoanele fără venituri oficiale sau cu venituri neregulate, fiind luate în calcul și alte surse de venit, cum ar fi remiterile.

BNM precizează că noile reguli vor contribui la prevenirea acumulării unor datorii excesive și la dezvoltarea unei piețe a creditului mai transparente și echilibrate, în care competiția între instituțiile financiare se bazează pe calitatea ofertelor și beneficiile reale pentru consumatori.

Regulamentul va intra în vigoare în termen de trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

17 Aug. 2026, 12:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Aug. 2026, 12:00 // Actual //  Grîu Tatiana

Grecia își consolidează rapid poziția de furnizor important de energie electrică pentru Europa de Sud-Est și piețele din centrul continentului. În prima jumătate a lunii august, electricitatea produsă în Grecia și Bulgaria a fost exportată către România, Republica Moldova, Ungaria, Austria și Croația, într-o perioadă în care seceta și temperaturile ridicate afectează producția energetică în mai multe țări, scrie presa elenă.

Vineri, Grecia a stabilit un nou record al exporturilor nete de electricitate, ajungând la 54 GWh în 24 de ore. Energia a provenit atât din surse regenerabile, cât și din centrale pe gaze naturale, care au asigurat flexibilitatea necesară pentru menținerea exporturilor.

Cea mai mare cantitate, 25 GWh, a fost livrată Bulgariei, de unde energia a fost transportată mai departe către piețele din Europa Centrală și de Est. Grecia a mai exportat 12 GWh către Italia, peste 11 GWh către Macedonia de Nord, 5 GWh către Albania și aproximativ 0,5 GWh către Turcia.

Noul record îl depășește pe cel stabilit cu o zi înainte, când exporturile nete au ajuns la 52,3 GWh. Alte niveluri ridicate au fost înregistrate pe 8 ianuarie, cu 52 GWh, pe 25 martie – 49,4 GWh, și pe 7 februarie – 48,7 GWh.

Creșterea exporturilor are loc într-un context dificil pentru sistemele energetice europene. Seceta și valurile de căldură au redus producția hidroenergetică, în timp ce disponibilitatea unor capacități nucleare a scăzut în anumite piețe. În aceste condiții, energia furnizată de Grecia contribuie la echilibrarea pieței regionale și la limitarea presiunilor asupra prețurilor.

Un rol important îl au centralele grecești pe gaze naturale, capabile să compenseze rapid variațiile producției regenerabile. Energia eoliană are, la rândul său, un potențial considerabil: într-o zi favorabilă, turbinele din Grecia pot produce între 50 și 60 GWh, în timp ce în zilele cu vânt slab producția poate scădea sub 10 GWh.

Vineri a fost, de altfel, una dintre cele mai bune zile pentru producția de energie regenerabilă din Grecia. Sursele regenerabile au asigurat 65,5% din mixul energetic intern, echivalentul a aproximativ 145 GWh. La acestea s-au adăugat circa 11 GWh produși de hidrocentrale, în condițiile unui consum intern de aproximativ 163 GWh.

Astfel, Grecia a reușit să își acopere aproape integral necesarul de electricitate din surse curate și, în același timp, să exporte cantități importante către țările din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!