Gata cu creditele „pe bandă rulantă”? BNM strânge șurubul

Banca Națională a Moldovei (BNM) a aprobat un set de reguli uniforme de creditare responsabilă, aplicabile atât băncilor, cât și organizațiilor de credit nebancare, în scopul protejării cetățenilor de supraîndatorare.

Potrivit instituției, noul regulament urmărește ca persoanele fizice să poată integra plata ratelor în bugetul lunar fără dificultăți și să contracteze credite pe care le pot rambursa în mod sustenabil. Măsurile se aplică inclusiv creditelor fără dobândă, utilizate frecvent în sistemul de cumpărături în rate.

Prin această decizie, BNM elimină diferențele existente între bănci și organizațiile de creditare nebancară în ceea ce privește evaluarea capacității de plată, oferind consumatorilor același nivel de protecție, indiferent de instituția de la care împrumută bani.

Autoritatea subliniază că regulamentul nu limitează accesul la finanțare. Conform analizelor, peste 95% dintre persoanele angajate vor putea continua să acceseze credite, inclusiv cele fără dobândă. Totodată, sunt păstrate anumite excepții pentru a asigura accesul echitabil la creditare, inclusiv pentru persoanele fără venituri oficiale sau cu venituri neregulate, fiind luate în calcul și alte surse de venit, cum ar fi remiterile.

BNM precizează că noile reguli vor contribui la prevenirea acumulării unor datorii excesive și la dezvoltarea unei piețe a creditului mai transparente și echilibrate, în care competiția între instituțiile financiare se bazează pe calitatea ofertelor și beneficiile reale pentru consumatori.

Regulamentul va intra în vigoare în termen de trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorii #reguli #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.