Economiile moldovenilor se mută pe termen lung: depozitele în lei s-au majorat 46% într-un an

01 Oct. 2025, 11:52
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2025, 11:52 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În luna august 2025, volumul depozitelor noi atrase la termen a însumat 4 281,4 milioane lei, în creștere cu 11,4% față de luna precedentă. Cele mai multe plasamente s-au făcut în moneda națională, care a avut o pondere de 72,3% din total, echivalentul a 3 094,3 milioane lei, în creștere cu 11,8% față de iulie. Depozitele în valută au totalizat 1 187,2 milioane lei, fiind cu 10,5% mai mari, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Rata medie la depozitele în lei a crescut cu 0,11 puncte procentuale, până la 4,92%, iar cea la depozitele în valută a urcat la 1,37%. Cele mai atractive au rămas depozitele cu maturitate între 2 și 5 ani (48,2% din total) și cele între 6 și 12 luni (26%).

Depozitele constituite de populație au ajuns la 3 302,5 milioane lei, în creștere cu 7,6% față de iulie. Moldovenii au preferat depozitele pe termen mediu: 48% pentru o perioadă de 2–5 ani și 32,8% pentru 6–12 luni. Comparativ cu august 2024, depozitele în lei ale persoanelor fizice au crescut cu 46,8%, în timp ce cele în valută – cu doar 3,4%. Rata medie la depozitele populației în lei a urcat la 5,28%, iar la cele în valută – la 1,27%.

Depozitele companiilor au constituit 975,6 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de 31,9% față de luna precedentă. Cele în lei au urcat cu 37,9%, iar cele în valută – cu 12,6%. În comparație cu august 2024, s-au înregistrat însă scăderi importante: depozitele în lei ale persoanelor juridice s-au redus cu 12,7%, iar cele în valută – cu 27,8%. Dobânzile pentru firme au rămas modeste: 3,86% la depozitele în lei și 1,86% la cele în valută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.