Economiile moldovenilor se mută pe termen lung: depozitele în lei s-au majorat 46% într-un an

În luna august 2025, volumul depozitelor noi atrase la termen a însumat 4 281,4 milioane lei, în creștere cu 11,4% față de luna precedentă. Cele mai multe plasamente s-au făcut în moneda națională, care a avut o pondere de 72,3% din total, echivalentul a 3 094,3 milioane lei, în creștere cu 11,8% față de iulie. Depozitele în valută au totalizat 1 187,2 milioane lei, fiind cu 10,5% mai mari, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Rata medie la depozitele în lei a crescut cu 0,11 puncte procentuale, până la 4,92%, iar cea la depozitele în valută a urcat la 1,37%. Cele mai atractive au rămas depozitele cu maturitate între 2 și 5 ani (48,2% din total) și cele între 6 și 12 luni (26%).

Depozitele constituite de populație au ajuns la 3 302,5 milioane lei, în creștere cu 7,6% față de iulie. Moldovenii au preferat depozitele pe termen mediu: 48% pentru o perioadă de 2–5 ani și 32,8% pentru 6–12 luni. Comparativ cu august 2024, depozitele în lei ale persoanelor fizice au crescut cu 46,8%, în timp ce cele în valută – cu doar 3,4%. Rata medie la depozitele populației în lei a urcat la 5,28%, iar la cele în valută – la 1,27%.

Depozitele companiilor au constituit 975,6 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de 31,9% față de luna precedentă. Cele în lei au urcat cu 37,9%, iar cele în valută – cu 12,6%. În comparație cu august 2024, s-au înregistrat însă scăderi importante: depozitele în lei ale persoanelor juridice s-au redus cu 12,7%, iar cele în valută – cu 27,8%. Dobânzile pentru firme au rămas modeste: 3,86% la depozitele în lei și 1,86% la cele în valută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozite #companii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru dezvoltarea sectorului energetic, urmărind ca până în 2030 jumătate din energia electrică produsă în țară să provină din surse nefosile, potrivit noului plan cincinal pentru energie.

Noua țintă depășește semnificativ obiectivul anterior, care prevedea ca până în 2025 ponderea energiei din surse nefosile să ajungă la 42,3%.

Planul prevede că, până în 2030, 30% din energia electrică a Chinei va fi produsă exclusiv din surse eoliene și solare, față de obiectivul de 22% stabilit pentru 2025. Totodată, energia eoliană și cea solară vor reprezenta peste 50% din capacitatea totală instalată de producție a țării, echivalentul a aproximativ 2.700 GW.

Analiștii apreciază că obiectivele sunt relativ prudente în raport cu ritmul actual de dezvoltare a sectorului regenerabil și consideră că implementarea ar putea depăși chiar estimările oficiale.

În următorii cinci ani, China își propune să reducă intensitatea emisiilor de carbon din sectorul energetic cu peste 10%. Totuși, experții avertizează că, în condițiile în care consumul de energie electrică este așteptat să crească cu peste 5% anual, emisiile totale ar putea continua să crească până în 2030, chiar dacă intensitatea acestora va scădea.

Planul include și extinderea capacităților de stocare a energiei fără hidrocentrale prin pompaj până la 300 GW, față de ținta anterioară de 180 GW până în 2027.

De asemenea, China intenționează să majoreze producția anuală de hidrogen regenerabil la 2 milioane de tone până în 2030, de zece până la douăzeci de ori peste obiectivul actual pentru 2025, de 100.000–200.000 de tone.

Autoritățile chineze și-au propus și atingerea vârfului consumului de cărbune până în 2030, fără a preciza însă nivelul maxim vizat.