Economistul şef al Băncii Centrale Europene: Zona euro se confruntă cu riscul psihologiei inflaționiste

Rata anuală a inflaţiei în zona euro, care a atins în luna mai nivelul record de 8,1%, riscă să alimenteze psihologia inflaţionistă, a avertizat luni, la Londra, economistul şef al Băncii Centrale Europene, Philip Lane, referindu-se la tendinţa consumatorilor şi a companiilor de a-şi ajusta obiceiurile, anticipând preţuri mai ridicate, transmite Reuters.

Odată ce se stabileşte psihologia inflaţionistă, consumatorii îşi anticipează cheltuielile, astfel încât „să bată” creşterea preţurilor, în timp ce firmele încep să majoreze propriile lor preţuri, aşteptând costuri mai ridicate, ambele comportamente perpetuând inflaţia, scrie Agerpres.

„Avem acum rate extrem de ridicate ale inflaţiei şi cu siguranţă am putea fi într-o lume în care psihologia inflaţionistă ia amploare”, a declarat Lane, la cina anuală a Societăţii Economiştilor Profesionişti din Marea Britanie.

Potrivit unei estimări Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 8,1% în luna mai 2022, de la un nivel de 7,4% în aprilie. Este o vorba despre un nivel al inflaţiei de patru ori mai mare faţă de obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor de 2%.

Aceasta este cea mai puternică creştere în ritm anual a preţurilor de consum înregistrată de zona euro după 1997, când au început să fie publicate date statistice cu privire la zona unică. Cifra anunţată de Eurostat depăşeşte estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 7,7% în mai.

Şi în luna mai, creşterea inflaţiei în zona euro se explică prin faptul că preţurile la energie au înregistrat o creştere de două cifre, cu un avans de 39,2%, în timp ce preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de 7,5%.

În încercarea de a ţine sub control inflaţia, atât preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, cât şi economistul şef al BCE, Philip Lane, au lăsat să se înţeleagă că instituţia de la Frankfurt va majora dobânda de bază, cel mai probabil cu câte 25 de puncte de bază, la reuniunile de politică monetară din lunile iulie şi septembrie.

Însă, acum există oficiali de la BCE şi economişti care se întreabă dacă aceste majorări vor fi suficiente, mai ales având în vedere că inflaţia de bază nu dă semne de încetinire.

Când vine vorba de dobânda de politică monetară, BCE este mult în urma altor mari bănci centrale din întreaga lume, având în vedere că multe dintre acestea au început să majoreze dobânzile încă de anul trecut. Dobânda la depozite practicată de BCE este de minus 0,5%, ceea ce înseamnă că băncile comerciale plătesc pentru privilegiul de a plasa lichidităţi la banca centrală, iar dobânda de refinanţare este la nivelul zero.

#psihologie inflationista #BCE #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.