Efect de domino pe piața globală după criza bancară: prețul petrolului scade considerabil

Prețurile petrolului au scăzut luni, 20 martie, din cauza temerilor că riscurile din sectorul bancar global ar putea duce la o recesiune care ar duce la scăderea cererii de combustibili. Există, de asemenea, așteptările de o creștere a ratei dobânzii al Rezervei Federale a SUA în această săptămână, relatează agenția Reuters.

Cotațiile futures ale țițeiului Brent au scăzut cu 71,18 dolari pe baril la ora publicării știrii, după ce săptămâna trecută au pierdut aproape 12%, cea mai mare scădere săptămânală din decembrie încoace. Țițeiul american West Texas Intermediate a scăzut cu 0,8%, la 66,40 dolari, după ce săptămâna trecută a scăzut cu 13%, cea mai mare scădere săptămânală din aprilie anul trecut.

În urma anunțului, Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și alte bănci centrale importante s-au angajat să stimuleze lichiditatea pieței și să sprijine alte bănci.

„Accentul pieței este pus pe volatilitatea actuală a sectorului bancar și pe posibilitatea de a crește în continuare ratele Fed”, a declarat Baden Moore, șeful cercetării mărfurilor la Banca Națională a Australiei.

Potrivit acestuia, întâlnirea OPEC este un alt potențial catalizator pentru perspectivele pieței. „Riscul suplimentar de scădere a prețurilor crește probabilitatea ca OPEC să reducă și mai mult producția pentru a susține prețurile”, a adăugat Moore.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #BRENT #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.