Efectele sedentarismului! E mai periculos decât fumatul

Persoanele care lucrează timp îndelungat pe scaun se expun unor riscuri iminente pentru sănătate. Așadar, un stil de viață sedentar este extrem de periculos pentru sănătate.

1. Afectează sistemul muscular și osos

Dacă este practicat timp îndelungat, sedentarismul afectează sistemul osos și muscular, cu trecerea timpului se pot ajunge la probleme destul de grave cum ar fi slăbirea musculaturii fesiere, a coapselor și a spatelui. Efectele de scurtă durată se manifestă prin dureri ale articulațiilor piciorului și șoldului, dureri de spate. În cazuri mai grave poate provoca chiar și pierderea mobilității.

2. Poate cauza sindromul metabolic și cancer

Pentru a avea un metabolism activ corpul omenesc are nevoie de mișcare. Odată ce suntem supuși sedentarismului cronic, mușchii nu se contractă, iar grăsimile nu sunt arse, ceea ce într-un final poate cauza probleme metabolice grave.

De asemenea, potrivit statisticilor, anumite forme de cancer sunt mai des depistate la persoanele sedentare.

3. Cauzează afecțiuni cerebrale

Atunci când de mișcăm, la nivel cerebral se produce o stare de bine, celulele nervoase se oxigenează , endorfinele se sintetizează și astfel apare starea de relaxare. sedentarismul cronic este una dintre cauzele ce pot provoca degenerescență cerebrală timpurie, boala Alzheimer și demența senilă. De asemeneaa, lipsa de mișcare pentru o perioadă mai îndelungată cauzează probleme cu concentrarea și memoria.

4. Provoacă boli cardiovasculare

Studiile demonstrează că accidentele și bolile cardiovasculare sunt mai des întălnite la persoanele care stau pe scaun decât la persoanele active.

#sedentarism #efecte negative #sanatate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.