Efectul sancțiunilor asupra sectorului energetic al Rusiei. Producția de petrol a scăzut cu mai puțin de 3%

Producția de petrol a Rusiei a scăzut cu mai puțin de 3% de la începutul invadării Ucrainei chiar dacă au fost impuse numeroase sancțiuni de către Occident, scrie The Guardian.

În ultimul său raport lunar, AIE a spus că producția de petrol a Rusiei în luna iulia a fost cu doar 310.000 de barili pe zi mai mică decât înainte de război, în timp ce totalul exporturilor de petrol au coborât cu aproximativ 580.000 de barili pe zi.

Exporturile de țiței și produse petroliere ale Moscovei spre Europa, SUA, Japonia și Coreea de Sud au scăzut cu aproape 2,2 milioane de barili pe zi de la declanșarea invaziei în luna februarie. Cu toate acestea, redirecționarea livrărilor spre India, China, Turcia și alte state, combinată cu cererea ridicată de pe piața rusească, au redus din pierderile suferite de ruși.

Astfel, în luna iulie, Rusia a generat 19 miliarde de dolari din exporturile de petrol și 21 de miliarde în luna iunie.

În concluzie, AIE se așteaptă ca Rusia să reducă producția de petrol după ce sancțiunile UE își fac efectul în totalitate, Arabia Saudită urmând să profite de pe urma cererii ridicate pentru petrol a Europei.

#petrol #productie #venituri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.