Efectul sancțiunilor asupra sectorului energetic al Rusiei. Producția de petrol a scăzut cu mai puțin de 3%

Producția de petrol a Rusiei a scăzut cu mai puțin de 3% de la începutul invadării Ucrainei chiar dacă au fost impuse numeroase sancțiuni de către Occident, scrie The Guardian.

În ultimul său raport lunar, AIE a spus că producția de petrol a Rusiei în luna iulia a fost cu doar 310.000 de barili pe zi mai mică decât înainte de război, în timp ce totalul exporturilor de petrol au coborât cu aproximativ 580.000 de barili pe zi.

Exporturile de țiței și produse petroliere ale Moscovei spre Europa, SUA, Japonia și Coreea de Sud au scăzut cu aproape 2,2 milioane de barili pe zi de la declanșarea invaziei în luna februarie. Cu toate acestea, redirecționarea livrărilor spre India, China, Turcia și alte state, combinată cu cererea ridicată de pe piața rusească, au redus din pierderile suferite de ruși.

Astfel, în luna iulie, Rusia a generat 19 miliarde de dolari din exporturile de petrol și 21 de miliarde în luna iunie.

În concluzie, AIE se așteaptă ca Rusia să reducă producția de petrol după ce sancțiunile UE își fac efectul în totalitate, Arabia Saudită urmând să profite de pe urma cererii ridicate pentru petrol a Europei.

#petrol #productie #venituri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive