Elevii din Marea Britanie folosesc suc de portocale pentru a obține teste Covid „pozitive”, falsificând rezultatele

Profesorul de științe susține că elevii spun că „este o modalitate excelentă de a primi două săptămâni libere”.

Școlarii din UK au descoperit că aplicarea sucului de portocale în lateral pe un test Covid poate genera un rezultat fals „pozitiv”, scrie The Guardian.

Fenomenul – care a fost verificat printr-un experiment de către The Guardian – nu are loc pentru că sucul ar conține virusul. Mai degrabă pare să fie legat de aciditatea sa, care în esență alterează testul. Efectul ar fi fost observat și în cazul altor alimente și băuturi, inclusiv ketchup și Coca-Cola.

Un profesor de știință din Marea Britanie a spus că elevii săi i-au arătat efectul sucului de portocale asupra testelor Covid „Ei spun că este o modalitate excelentă de a obține două săptămâni libere de la școală”, a spus el.

rof. Andrea Sella de la University College London a declarat că descoperirea nu a fost surprinzătoare. „Dacă cineva elimină protocolul în mod deliberat, atunci, desigur, va obține un rezultat viciat. Dar aș adăuga că nu este un „fals pozitiv” în adevăratul sens. Pentru că falsurile pozitive sunt cele care au loc în ciuda respectării protocolului. ”

„Trucul” a fost, de asemenea, prezentat pe TikTok, cu videoclipuri cu oameni care încercau diferite fluide. Potrivit inews.co.uk, au existat peste 6,5 milioane de vizionări ale videoclipurilor încărcate pe platforma de socializare sub termenul de căutare #fakecovidtest.

Jon Deeks, profesor de biostatistică la Universitatea din Birmingham, a criticat practica. „Falsurile pozitive afectează nu doar acel copil, ci și familia și comunitatea lor la școală, așa că [este] un lucru destul de egoist de făcut. Există modalități mai puțin dăunătoare de a falsifica o zi liberă la școală ”, a spus el.

Mark Lorch, profesor de comunicare științifică și chimie la Universitatea din Hull, a spus că este posibil să se observe un test pozitiv „falsificat” prin spălarea acestuia cu o soluție tampon care restabilește pH-ul corect al dispozitivului. După acest proces, linia „pozitivă” dintr-un test fals dispare, dezvăluind rezultatul negativ.

În timp ce falsificarea testelor pozitive poate cauza îngrijorare, nu în ultimul rând pentru că toată lumea dintr-o gospodărie trebuie să se autoizoleze imediat dacă un test arată un rezultat pozitiv, întreruperea poate fi de scurtă durată: oricine cu un test pozitiv trebuie ulterior să se testeze PCR precis pentru confirmarea unei infecții.

#Teste Covid #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.