Elevii din Marea Britanie folosesc suc de portocale pentru a obține teste Covid „pozitive”, falsificând rezultatele

07 Iul. 2021, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Iul. 2021, 12:32 // Actual //  MD Bani

Profesorul de științe susține că elevii spun că „este o modalitate excelentă de a primi două săptămâni libere”.

Școlarii din UK au descoperit că aplicarea sucului de portocale în lateral pe un test Covid poate genera un rezultat fals „pozitiv”, scrie The Guardian.

Fenomenul – care a fost verificat printr-un experiment de către The Guardian – nu are loc pentru că sucul ar conține virusul. Mai degrabă pare să fie legat de aciditatea sa, care în esență alterează testul. Efectul ar fi fost observat și în cazul altor alimente și băuturi, inclusiv ketchup și Coca-Cola.

Un profesor de știință din Marea Britanie a spus că elevii săi i-au arătat efectul sucului de portocale asupra testelor Covid „Ei spun că este o modalitate excelentă de a obține două săptămâni libere de la școală”, a spus el.

rof. Andrea Sella de la University College London a declarat că descoperirea nu a fost surprinzătoare. „Dacă cineva elimină protocolul în mod deliberat, atunci, desigur, va obține un rezultat viciat. Dar aș adăuga că nu este un „fals pozitiv” în adevăratul sens. Pentru că falsurile pozitive sunt cele care au loc în ciuda respectării protocolului. ”

„Trucul” a fost, de asemenea, prezentat pe TikTok, cu videoclipuri cu oameni care încercau diferite fluide. Potrivit inews.co.uk, au existat peste 6,5 milioane de vizionări ale videoclipurilor încărcate pe platforma de socializare sub termenul de căutare #fakecovidtest.

Jon Deeks, profesor de biostatistică la Universitatea din Birmingham, a criticat practica. „Falsurile pozitive afectează nu doar acel copil, ci și familia și comunitatea lor la școală, așa că [este] un lucru destul de egoist de făcut. Există modalități mai puțin dăunătoare de a falsifica o zi liberă la școală ”, a spus el.

Mark Lorch, profesor de comunicare științifică și chimie la Universitatea din Hull, a spus că este posibil să se observe un test pozitiv „falsificat” prin spălarea acestuia cu o soluție tampon care restabilește pH-ul corect al dispozitivului. După acest proces, linia „pozitivă” dintr-un test fals dispare, dezvăluind rezultatul negativ.

În timp ce falsificarea testelor pozitive poate cauza îngrijorare, nu în ultimul rând pentru că toată lumea dintr-o gospodărie trebuie să se autoizoleze imediat dacă un test arată un rezultat pozitiv, întreruperea poate fi de scurtă durată: oricine cu un test pozitiv trebuie ulterior să se testeze PCR precis pentru confirmarea unei infecții.

 

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII