Elon Musk şi Jeff Bezos, printre cei mai puţin generoşi miliardari din lista Forbes

Elon Musk şi Jeff Bezos se află printre cei 156 de miliardari din topul 400 Forbes care au oferit mai puţin de 1% din averea lor pentru opere de caritate, informează Business Insider, citat de adevărul.ro.

Deşi şi-au crescut averile la niveluri-record anul trecut, cei doi miliardari care îşi dispută titulatura de cel mai bogat om al planetei, nu au devenit mai generoşi şi sunt puşi în rândul miliardarilor strânşi la pungă.

Potrivit scorului filantropic al Forbes, calculat pentru primii 400 de miliardari ai lumii, cei mai bogaţi nu sunt darnici pe măsura bogăţiei lor. Calculul se face pornind la donaţiile de-a lungul vieţii în raport cu averea curentă – rezultatele sunt împărţite în cinci niveluri: de la mai puţin de 1% la 20% sau mai mult.

Măsurătoarea Forbes nu ia în calcul fundaţiile private şi fondurile administrate de donator pentru că aceşti bani sunt sub controlul donatorului şi vin cu beneficii generoase inclusiv evitarea taxelor. Din cei 400 de miliardari din topul acestui an, doar 19 au donat 10% sau mai mult din averea lor, în timp ce nu mai puţin de 156 au donat o valoare de sub 1%.

Deşi fosta soţie a lui Bezos, MacKenzie Scott e mai bogată decât anul trecut, a donat 13% din averea sa. Bezos a făcut valuri în această vară cu cele 400 de milioane de dolari donaţii către Smithsonian (cel mai mare institut de cercetare şi educaţie ştiinţifică din lume), printre alţii, şi cu cele 865 de milioane pentru lupta de combatere a schimbărilor climatice.

Totuşi, acestea reprezintă o parte infimă din averea sa – doar anul acesta Bezos a câştigat 22 de miliarde de dolari ridicând câştigurile sale nete la 201 miliarde de dolari. Warren Buffet este în continuare cel mai generos dintre primii 400 miliardari ai lumii, după ce a oferit donaţii totale de 4,1 de miliarde de dolari. El plănuieşte să ofere toate acţiunile pe care le deţine la conglomeratul Berkshire Hathaway cu sediul la Omaha, Nebraska, ce activează în asigurări, construcţii, mobilă şi transporturi. Cel mai prolific filantrop este însă este George Soros ale cărui donaţii în valoare de 16,8 de miliarde de dolari au depăşit cele 8,6 de miliarde de dolari venituri nete.

#miliardari #Jeff Bezos #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții