Energocom a adus energie mai ieftină din România, dar a plătit mai mult pe transport și echilibrare

În luna aprilie 2025, SA Energocom a achiziționat aproximativ 339.000 MWh de energie electrică, atât din surse interne, cât și din import, la un preț mediu ponderat de 109,18 euro/MWh, potrivit datelor publicate de companie. Achizițiile au fost efectuate în contextul unor lucrări de mentenanță la linia de înaltă tensiune LEA-400 kV Vulcănești–Isaccea, care a fost deconectată în două etape: între 23–25 aprilie și 28–30 aprilie.

Importurile au avut o pondere de 68,56% în totalul energiei procurate, în timp ce producția internă a acoperit 31,44%. România a furnizat 11,93% din necesarul energetic la prețuri preferențiale, în timp ce 36,65% din energie a fost asigurată prin contracte bilaterale cu alți furnizori străini.

Pe fondul deconectării liniei transfrontaliere cu România, Energocom a apelat și la Ucraina, reușind să mențină continuitatea aprovizionării în perioada de mentenanță.

La nivel intern, CET-urile din Chișinău și Bălți au contribuit cu 40.490 MWh, echivalentul a 11,93% din total. Energia regenerabilă a avut un aport semnificativ, însumând 66.200 MWh sau 19,51% din volumul total.

Pentru menținerea echilibrului în sistemul energetic, 19,98% din energie a fost achiziționată de pe platformele OPCOM (România) și BRM (Bursa Română de Mărfuri).

Prețul mediu de 109,18 EUR/MWh nu include taxele și costurile logistice asociate transportului și rezervării capacităților, ceea ce înseamnă că prețul final plătit de stat ar putea fi semnificativ mai mare. Aceste achiziții reflectă atât volatilitatea pieței, cât și eforturile autorităților de a menține stabilitatea energetică în contextul unor lucrări de mentenanță esențiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat în anul 2025 una dintre cele mai puternice scăderi din ultimul deceniu, arată analiza economistul Veaceslav Ioniță. Numărul total al tranzacțiilor cu apartamente la nivel național a coborât la aproximativ 14 mii, de aproape trei ori mai puțin decât vârful din 2019–2021, când se depășea pragul de 40–50 de mii de tranzacții anual

Municipiul Chișinău rămâne principala piață imobiliară a țării, însă ponderea sa în totalul tranzacțiilor a scăzut vizibil, de la circa 75% în anii anteriori la aproximativ 68% în 2025. În paralel, se remarcă o redistribuire geografică a cererii, cu o creștere accentuată a suburbiilor Chișinăului, care au ajuns la o cotă record de 13% din totalul tranzacțiilor din municipiu

Comparativ cu anul 2024, numărul tranzacțiilor cu apartamente s-a redus drastic în aproape toate regiunile analizate. La nivel național, scăderea este de peste 35%, iar în municipiul Chișinău declinul depășește 40%. Cele mai puternice contracții se atestă în orașul Chișinău, Comrat, Strășeni și Cahul, în timp ce doar câteva regiuni au înregistrat evoluții marginal pozitive

În același timp, datele indică o schimbare structurală importantă: ponderea apartamentelor cumpărate prin credit ipotecar a atins în 2025 un maxim istoric de aproximativ 59% din totalul tranzacțiilor. Acest nivel este aproape dublu față de perioada 2016–2020 și reflectă dependența tot mai mare a pieței imobiliare de finanțarea bancară, pe fondul scăderii veniturilor reale și al accesului limitat la lichidități proprii

Potrivit analizei economistului, anul 2025 confirmă intrarea pieței imobiliare într-o fază de ajustare severă, marcată de volume reduse, relocarea cererii spre periferii și o ipotecare accelerată a achizițiilor, tendințe care ar putea persista și în perioada următoare.