Energocom a adus energie mai ieftină din România, dar a plătit mai mult pe transport și echilibrare

În luna aprilie 2025, SA Energocom a achiziționat aproximativ 339.000 MWh de energie electrică, atât din surse interne, cât și din import, la un preț mediu ponderat de 109,18 euro/MWh, potrivit datelor publicate de companie. Achizițiile au fost efectuate în contextul unor lucrări de mentenanță la linia de înaltă tensiune LEA-400 kV Vulcănești–Isaccea, care a fost deconectată în două etape: între 23–25 aprilie și 28–30 aprilie.

Importurile au avut o pondere de 68,56% în totalul energiei procurate, în timp ce producția internă a acoperit 31,44%. România a furnizat 11,93% din necesarul energetic la prețuri preferențiale, în timp ce 36,65% din energie a fost asigurată prin contracte bilaterale cu alți furnizori străini.

Pe fondul deconectării liniei transfrontaliere cu România, Energocom a apelat și la Ucraina, reușind să mențină continuitatea aprovizionării în perioada de mentenanță.

La nivel intern, CET-urile din Chișinău și Bălți au contribuit cu 40.490 MWh, echivalentul a 11,93% din total. Energia regenerabilă a avut un aport semnificativ, însumând 66.200 MWh sau 19,51% din volumul total.

Pentru menținerea echilibrului în sistemul energetic, 19,98% din energie a fost achiziționată de pe platformele OPCOM (România) și BRM (Bursa Română de Mărfuri).

Prețul mediu de 109,18 EUR/MWh nu include taxele și costurile logistice asociate transportului și rezervării capacităților, ceea ce înseamnă că prețul final plătit de stat ar putea fi semnificativ mai mare. Aceste achiziții reflectă atât volatilitatea pieței, cât și eforturile autorităților de a menține stabilitatea energetică în contextul unor lucrări de mentenanță esențiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.