Energocom a adus energie mai ieftină din România, dar a plătit mai mult pe transport și echilibrare

În luna aprilie 2025, SA Energocom a achiziționat aproximativ 339.000 MWh de energie electrică, atât din surse interne, cât și din import, la un preț mediu ponderat de 109,18 euro/MWh, potrivit datelor publicate de companie. Achizițiile au fost efectuate în contextul unor lucrări de mentenanță la linia de înaltă tensiune LEA-400 kV Vulcănești–Isaccea, care a fost deconectată în două etape: între 23–25 aprilie și 28–30 aprilie.

Importurile au avut o pondere de 68,56% în totalul energiei procurate, în timp ce producția internă a acoperit 31,44%. România a furnizat 11,93% din necesarul energetic la prețuri preferențiale, în timp ce 36,65% din energie a fost asigurată prin contracte bilaterale cu alți furnizori străini.

Pe fondul deconectării liniei transfrontaliere cu România, Energocom a apelat și la Ucraina, reușind să mențină continuitatea aprovizionării în perioada de mentenanță.

La nivel intern, CET-urile din Chișinău și Bălți au contribuit cu 40.490 MWh, echivalentul a 11,93% din total. Energia regenerabilă a avut un aport semnificativ, însumând 66.200 MWh sau 19,51% din volumul total.

Pentru menținerea echilibrului în sistemul energetic, 19,98% din energie a fost achiziționată de pe platformele OPCOM (România) și BRM (Bursa Română de Mărfuri).

Prețul mediu de 109,18 EUR/MWh nu include taxele și costurile logistice asociate transportului și rezervării capacităților, ceea ce înseamnă că prețul final plătit de stat ar putea fi semnificativ mai mare. Aceste achiziții reflectă atât volatilitatea pieței, cât și eforturile autorităților de a menține stabilitatea energetică în contextul unor lucrări de mentenanță esențiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.