Energocom a adus energie mai ieftină din România, dar a plătit mai mult pe transport și echilibrare

În luna aprilie 2025, SA Energocom a achiziționat aproximativ 339.000 MWh de energie electrică, atât din surse interne, cât și din import, la un preț mediu ponderat de 109,18 euro/MWh, potrivit datelor publicate de companie. Achizițiile au fost efectuate în contextul unor lucrări de mentenanță la linia de înaltă tensiune LEA-400 kV Vulcănești–Isaccea, care a fost deconectată în două etape: între 23–25 aprilie și 28–30 aprilie.

Importurile au avut o pondere de 68,56% în totalul energiei procurate, în timp ce producția internă a acoperit 31,44%. România a furnizat 11,93% din necesarul energetic la prețuri preferențiale, în timp ce 36,65% din energie a fost asigurată prin contracte bilaterale cu alți furnizori străini.

Pe fondul deconectării liniei transfrontaliere cu România, Energocom a apelat și la Ucraina, reușind să mențină continuitatea aprovizionării în perioada de mentenanță.

La nivel intern, CET-urile din Chișinău și Bălți au contribuit cu 40.490 MWh, echivalentul a 11,93% din total. Energia regenerabilă a avut un aport semnificativ, însumând 66.200 MWh sau 19,51% din volumul total.

Pentru menținerea echilibrului în sistemul energetic, 19,98% din energie a fost achiziționată de pe platformele OPCOM (România) și BRM (Bursa Română de Mărfuri).

Prețul mediu de 109,18 EUR/MWh nu include taxele și costurile logistice asociate transportului și rezervării capacităților, ceea ce înseamnă că prețul final plătit de stat ar putea fi semnificativ mai mare. Aceste achiziții reflectă atât volatilitatea pieței, cât și eforturile autorităților de a menține stabilitatea energetică în contextul unor lucrări de mentenanță esențiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.