Enigma concesionării aeroportului! Spînu promite s-o dezvăluie: Avem nevoie de investiții de 300 milioane de euro

Aeroportul Internațional Chișinău se confruntă cu o necesitate urgentă de investiții în valoare de aproximativ 200-300 de milioane de euro, potrivit declarațiilor ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu. Acesta a explicat că aceste investiții sunt esențiale pentru construirea unui nou terminal, reparația pistelor, sistemelor de parcare și alte îmbunătățiri care să facă față creșterii constante a traficului aerian.

„Infrastructura actuală a aeroportului se apropie de capacitatea maximă, iar rândurile limitate de parcare reflectă această situație. Este necesar un terminal nou, repararea pistelor, precum și extinderea facilităților de parcare pentru a răspunde cererii crescânde. Investițiile sunt estimate între 200 și 300 de milioane de euro”, a declarat ministrul Spînu într-o emisiune de la RLive.

Totuși, ministrul a subliniat că nici Aeroportul și nici statul nu dispun de resursele financiare necesare pentru această investiție considerabilă, evaluată la 4-6 miliarde de lei moldovenești. În acest context, Guvernul caută soluții pentru atragerea unui partener strategic care să asigure atât resursele financiare, cât și experiența necesară.

„Partenerul strategic trebuie să aibă capacitatea financiară de a susține această investiție, să demonstreze expertiză în construcția infrastructurii aeroportuare și să aibă experiență în operarea aeroporturilor similare. Ne dorim, de asemenea, să atragem curse aeriene suplimentare și să avem o relație solidă cu companiile aeriene”, a explicat ministrul.

În căutarea unui partener potrivit, ministrul a menționat că au fost vizitate aeroporturi și companii specializate în Franța, Germania și Spania. În săptămânile următoare, se așteaptă vizita unei companii franceze de renume la Chișinău pentru a evalua situația și a propune soluții.

„Este un proces complex, în care trebuie să găsim o soluție pe termen lung pentru o infrastructură modernă și pentru creșterea numărului de curse către și dinspre Chișinău. Decizia finală privind modul de gestionare a aeroportului va fi luată în următoarele șase luni. Atunci când va fi această decizie eu voi ieși public și va spune că este contract de management, că este o investiție pur financiară, că este un contract operațional sau că este un contract de concesionare”, a adăugat ministrul Spînu.

În data de 26 octombrie, președinta Maia Sandu declara în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei că nu se pune în discuție concesionarea Aeroportului Chișinău. Ea a subliniat că: „concesiunile în sine nu sunt ilegale, dar a adăugat că ceea ce s-a întâmplat anterior nu a fost o concesiune corectă, ci o schemă frauduloasă prin care aeroportul a ajuns în mâinile lui Ilan Șor”.

Aeroportul Chișinău a fost anterior concesionat către AviaInvest care revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022 după decizia Curții de Apel Chișinău.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concesionare #Spînu #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.