Enigma concesionării aeroportului! Spînu promite s-o dezvăluie: Avem nevoie de investiții de 300 milioane de euro

Aeroportul Internațional Chișinău se confruntă cu o necesitate urgentă de investiții în valoare de aproximativ 200-300 de milioane de euro, potrivit declarațiilor ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu. Acesta a explicat că aceste investiții sunt esențiale pentru construirea unui nou terminal, reparația pistelor, sistemelor de parcare și alte îmbunătățiri care să facă față creșterii constante a traficului aerian.

„Infrastructura actuală a aeroportului se apropie de capacitatea maximă, iar rândurile limitate de parcare reflectă această situație. Este necesar un terminal nou, repararea pistelor, precum și extinderea facilităților de parcare pentru a răspunde cererii crescânde. Investițiile sunt estimate între 200 și 300 de milioane de euro”, a declarat ministrul Spînu într-o emisiune de la RLive.

Totuși, ministrul a subliniat că nici Aeroportul și nici statul nu dispun de resursele financiare necesare pentru această investiție considerabilă, evaluată la 4-6 miliarde de lei moldovenești. În acest context, Guvernul caută soluții pentru atragerea unui partener strategic care să asigure atât resursele financiare, cât și experiența necesară.

„Partenerul strategic trebuie să aibă capacitatea financiară de a susține această investiție, să demonstreze expertiză în construcția infrastructurii aeroportuare și să aibă experiență în operarea aeroporturilor similare. Ne dorim, de asemenea, să atragem curse aeriene suplimentare și să avem o relație solidă cu companiile aeriene”, a explicat ministrul.

În căutarea unui partener potrivit, ministrul a menționat că au fost vizitate aeroporturi și companii specializate în Franța, Germania și Spania. În săptămânile următoare, se așteaptă vizita unei companii franceze de renume la Chișinău pentru a evalua situația și a propune soluții.

„Este un proces complex, în care trebuie să găsim o soluție pe termen lung pentru o infrastructură modernă și pentru creșterea numărului de curse către și dinspre Chișinău. Decizia finală privind modul de gestionare a aeroportului va fi luată în următoarele șase luni. Atunci când va fi această decizie eu voi ieși public și va spune că este contract de management, că este o investiție pur financiară, că este un contract operațional sau că este un contract de concesionare”, a adăugat ministrul Spînu.

În data de 26 octombrie, președinta Maia Sandu declara în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei că nu se pune în discuție concesionarea Aeroportului Chișinău. Ea a subliniat că: „concesiunile în sine nu sunt ilegale, dar a adăugat că ceea ce s-a întâmplat anterior nu a fost o concesiune corectă, ci o schemă frauduloasă prin care aeroportul a ajuns în mâinile lui Ilan Șor”.

Aeroportul Chișinău a fost anterior concesionat către AviaInvest care revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022 după decizia Curții de Apel Chișinău.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concesionare #Spînu #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.