Enigma concesionării aeroportului! Spînu promite s-o dezvăluie: Avem nevoie de investiții de 300 milioane de euro

Aeroportul Internațional Chișinău se confruntă cu o necesitate urgentă de investiții în valoare de aproximativ 200-300 de milioane de euro, potrivit declarațiilor ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu. Acesta a explicat că aceste investiții sunt esențiale pentru construirea unui nou terminal, reparația pistelor, sistemelor de parcare și alte îmbunătățiri care să facă față creșterii constante a traficului aerian.

„Infrastructura actuală a aeroportului se apropie de capacitatea maximă, iar rândurile limitate de parcare reflectă această situație. Este necesar un terminal nou, repararea pistelor, precum și extinderea facilităților de parcare pentru a răspunde cererii crescânde. Investițiile sunt estimate între 200 și 300 de milioane de euro”, a declarat ministrul Spînu într-o emisiune de la RLive.

Totuși, ministrul a subliniat că nici Aeroportul și nici statul nu dispun de resursele financiare necesare pentru această investiție considerabilă, evaluată la 4-6 miliarde de lei moldovenești. În acest context, Guvernul caută soluții pentru atragerea unui partener strategic care să asigure atât resursele financiare, cât și experiența necesară.

„Partenerul strategic trebuie să aibă capacitatea financiară de a susține această investiție, să demonstreze expertiză în construcția infrastructurii aeroportuare și să aibă experiență în operarea aeroporturilor similare. Ne dorim, de asemenea, să atragem curse aeriene suplimentare și să avem o relație solidă cu companiile aeriene”, a explicat ministrul.

În căutarea unui partener potrivit, ministrul a menționat că au fost vizitate aeroporturi și companii specializate în Franța, Germania și Spania. În săptămânile următoare, se așteaptă vizita unei companii franceze de renume la Chișinău pentru a evalua situația și a propune soluții.

„Este un proces complex, în care trebuie să găsim o soluție pe termen lung pentru o infrastructură modernă și pentru creșterea numărului de curse către și dinspre Chișinău. Decizia finală privind modul de gestionare a aeroportului va fi luată în următoarele șase luni. Atunci când va fi această decizie eu voi ieși public și va spune că este contract de management, că este o investiție pur financiară, că este un contract operațional sau că este un contract de concesionare”, a adăugat ministrul Spînu.

În data de 26 octombrie, președinta Maia Sandu declara în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei că nu se pune în discuție concesionarea Aeroportului Chișinău. Ea a subliniat că: „concesiunile în sine nu sunt ilegale, dar a adăugat că ceea ce s-a întâmplat anterior nu a fost o concesiune corectă, ci o schemă frauduloasă prin care aeroportul a ajuns în mâinile lui Ilan Șor”.

Aeroportul Chișinău a fost anterior concesionat către AviaInvest care revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022 după decizia Curții de Apel Chișinău.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concesionare #Spînu #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică ungară MOL a anunţat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniţia punerea în circulaţie a rezervelor strategice de ţiţei, în contextul incertitudinilor legate de reluarea livrărilor din Est.

„Dacă livrările din Est nu se vor relua în următoarele zile, va fi necesar ca, într-o primă fază, Ungaria să pună în circulaţie aproximativ 250.000 de tone de ţiţei din rezervele strategice”, se arată în comunicatul companiei.

Pentru a acoperi eventualul deficit, rafinăriile vor fi alimentate şi cu ţiţei transportat pe mare. Primele livrări ar urma să ajungă la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, urmând ca petrolul să ajungă la rafinării în termen de cinci până la 12 zile.

Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact strâns cu Ungaria, Slovacia şi Croaţia, după ce, în 27 ianuarie, un atac rusesc asupra conductei Drujba din Ucraina a întrerupt livrările de petrol rusesc către Europa de Est.

Ungaria şi Slovacia depind în continuare de petrolul şi gazele ruseşti şi au respins iniţiativele UE de a elimina aceste importuri, în cadrul eforturilor Bruxelles-ului de a reduce veniturile din energie care finanţează războiul Rusiei în Ucraina.

Potrivit agenţiei EFE, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a cerut duminică autorităţilor croate, printr-o postare pe reţeaua X, să permită transportul de petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia prin oleoductul Adria, de la terminalul maritim Omisalj, invocând blocarea transportului prin Drujba.

„Solicităm Croaţiei să permită transportul de petrol rusesc Ungariei şi Slovaciei prin oleoductul Adria, deoarece exceptarea noastră de la sancţiuni ne permite să importăm petrol rusesc pe mare dacă se întrerupe furnizarea prin oleoducte”, a argumentat oficialul ungar.

De cealaltă parte, ministrul croat al Economiei, Davor Filipović, a declarat luni că Zagreb este dispus să sprijine aprovizionarea Ungariei şi Slovaciei, însă fără a justifica importul de petrol rusesc.

„Suntem dispuşi să îi ajutăm să rezolve această gravă întrerupere, în conformitate cu legislaţia UE şi reglementările OFAC. Nimeni nu trebuie să rămână fără combustibili”, a afirmat acesta, adăugând că oleoductul Adria este pregătit, dar că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al UE să rămână dependent de petrolul rusesc.