Epava crucișătorului Moscova, scufundat pe 14 aprilie, parte a „patrimoniului subacvatic ucrainean”

Epava crucișătorului Moscova, scufundată de forțele ucrainene în jurul datei de 14 aprilie în zona Insulei Șerpilor, a ajuns în patrimoniul cultural subacvatic ucrainean. Ce a mai rămas din crucișătorul Moscova – nava amiral a flotei ruse – poartă acum numărul #2064 și intră în categoria echipamentelor științifice sau tehnice rare.

Oficialii ucraineni spun că este cel mai mare obiect artificial de pe fundul Mării Negre.
Ministerul ucrainean al Apărării a scris pe Facebook că epava se află la 80 de mile de Odesa.

„Celebrul crucișător și cel mai mare obiect scufundat al fundului Mării Negre pot fi admirate fără prea multe scufundări!”, au scris oficialii ucraineni.
Potrivit televiziunii militare ucrainene citate de BBC, epava se află la o adâncime de aproximativ 45-50 m.

Scufundarea crucișțătorului Moscova nu a fost doar o victorie militară, ci și psihologică pentru Ucraina.

#Epavă #nava #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Linia Electrică Aeriană (LEA) de 400 kV Vulcănești–Chișinău a fost energizată integral, până la Stația Electrică Chișinău. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că această etapă permite testarea funcționării întregului sistem în condiții reale de operare.

„Miercuri am făcut încă un pas pe care îl așteptăm de mulți ani: Linia Electrică Aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău a fost energizată până la Stația Electrică Chișinău. Pentru cei din afara sistemului energetic, poate părea doar o etapă tehnică. Pentru noi, însă, este una dintre cele mai importante verificări înainte ca linia să intre în exploatare comercială. Punerea sub tensiune ne permite să testăm funcționarea întregului traseu, echipamentele de protecție, sistemele de comandă și comportamentul instalațiilor în condiții reale de operare. Este momentul în care mii de ore de proiectare, construcție și testare sunt verificate ca un singur sistem”, a afirmat ministrul.

Potrivit lui Junghietu, proiectul depășește importanța unei simple linii electrice și reprezintă un pas decisiv pentru consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova.

„Acest proiect nu înseamnă doar 157 de kilometri de linie electrică. Înseamnă posibilitatea de a transporta direct energie din România către centrul Republicii Moldova, fără vulnerabilitățile infrastructurii vechi. Înseamnă un sistem electroenergetic mai sigur, mai rezilient și mai bine conectat la piața europeană”, a subliniat ministrul.

După energizarea completă, urmează ultimele teste tehnice și verificări înainte ca linia să fie dată în exploatare comercială.

LEA Vulcănești–Chișinău este considerată drept „linia independenței energetice”, deoarece va permite transportul energiei electrice din România și din alte piețe europene către Chișinău, fără tranzitarea infrastructurii din regiunea transnistreană.

Construcția LEA Vulcănești–Chișinău este parte a Proiectului de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat de Grupul Băncii Mondiale. Valoarea totală a proiectului este de 61 de milioane de euro, iar circa 27 de milioane de euro au fost alocate pentru edificarea liniei de 157 de kilometri, care va permite transportul direct al energiei electrice din România și alte piețe europene către centrul Republicii Moldova.