Epava crucișătorului Moscova, scufundat pe 14 aprilie, parte a „patrimoniului subacvatic ucrainean”

Epava crucișătorului Moscova, scufundată de forțele ucrainene în jurul datei de 14 aprilie în zona Insulei Șerpilor, a ajuns în patrimoniul cultural subacvatic ucrainean. Ce a mai rămas din crucișătorul Moscova – nava amiral a flotei ruse – poartă acum numărul #2064 și intră în categoria echipamentelor științifice sau tehnice rare.

Oficialii ucraineni spun că este cel mai mare obiect artificial de pe fundul Mării Negre.
Ministerul ucrainean al Apărării a scris pe Facebook că epava se află la 80 de mile de Odesa.

„Celebrul crucișător și cel mai mare obiect scufundat al fundului Mării Negre pot fi admirate fără prea multe scufundări!”, au scris oficialii ucraineni.
Potrivit televiziunii militare ucrainene citate de BBC, epava se află la o adâncime de aproximativ 45-50 m.

Scufundarea crucișțătorului Moscova nu a fost doar o victorie militară, ci și psihologică pentru Ucraina.

#Epavă #nava #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.