Exporturile Gazprom în Europa ar putea scădea cu o treime în 2022

Exporturile de gaze spre Europa ale grupului rus Gazprom ar putea scădea cu aproximativ o treime în acest an, din cauza crizei din Ucraina, a concurenţei gazelor naturale lichefiate şi a planurilor Moscovei privind trecerea la plata în ruble, scrie Reuters după ce a intervievat mai mulți analiști.

Rusia este responsabilă pentru aproximativ 40% din necesarul de gaze al Europei, însă Occidentul încearcă să îşi reducă dependenţa de aceasta, mai ales după intervenţia militară în Ucraina.

Planurile conform cărora ţările neprietenoase vor fi obligate să plătească în ruble pentru gazele naturale ruseşti vor submina şi ele perspectivele pentru exporturile de gaze ale Rusiei, au adăugat analiştii, în condiţiile în care Europa a apreciat că este vorba de un „şantaj” şi a refuzat aproape în unanimitate să respecte această solicitare.

Sergei Kapitonov, analist la Energy Centre din cadrul Skolkovo School of Management, este de părere că exporturile Gazprom în Europa ar putea scădea cu 40 – 45 de miliarde de metri cubi în acest an, de la un nivel de aproximativ 150 de miliarde de metri cubi în 2021.

La rândul său, Sindre Knutsson, analist la Rystad Energy, susţine că volumul exporturilor de gaze prin conducte ar putea scădea şi mai mult, „influenţate de solicitările cumpărătorilor de a deveni mai puţin dependenţi de Rusia sau de faptul că Rusia va limita volumele, de exemplu ca urmare a dezacordurilor cu privire la moneda în care ar trebui achitate gazele”. Analistul nu a exclus varianta opririi livrărilor de gaze prin Ucraina, dacă războiul va împiedica funcţionarea în siguranţă a conductelor.

Oficial, Gazprom nu a dezvăluit care sunt estimările sale cu privire la exporturile de gaze spre Europa.

Anul trecut, principalii clienţi ai Gazprom din Europa au fost Germania, care a cumpărat 45,8 miliarde metri cubi de gaze naturale ruseşti, Italia, 20,8 miliarde metri cubi, şi Austria, care a primit 13,2 miliarde metri cubi.

Rusia este principalul furnizor de gaze al Germaniei, fiind responsabilă pentru o treime din necesarul acesteia de gaze, în timp ce Italia importă din Rusia aproximativ 40% din necesarul său, iar Austria aproape 80%.

Până acum, doar Ungaria a acceptat să facă trecerea la plata în ruble pentru gazele ruseşti, o schemă care implică deschiderea de către cumpărători a unui cont în valută la banca rusească Gazprombank, care ulterior face conversia fondurilor în ruble.

Un document intern al Comisiei Europene susţine că plata în ruble ruseşti de către cumpărătorii din Uniunea Europeană ar însemna o încălcare a sancţiunilor impuse Moscovei.

Alexei Gromov, de la Institute for Energy and Finance Foundation, susţine că gazul rusesc din conducte ar putea fi suplimentat parţial prin gaze lichefiate importate din SUA sau livrate de grupul rus Novatek, care nu trebuie să ceară clienţilor săi să plătească în ruble. Alexei Gromov a estimat că exporturile de gaze ruseşti prin conducte spre Uniunea Europeană ar putea ajunge la 105 miliarde metri cubi în acest an.

#gaz #export #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) din Republica Moldova au acumulat credite compromise în valoare de 64,64 milioane de lei, la sfârșitul lunii august 2026, în timp ce valoarea totală a împrumuturilor acordate de aceste instituții depășește 1,4 miliarde de lei. Datele Băncii Naționale a Moldovei, analizate de BANI.MD, arată că peste 147 de milioane de lei sunt încadrate în categorii diferite de risc, iar cea mai mare parte a creditelor din portofoliu nu este garantată.

Potrivit statisticilor BNM, la 31 august 2026, portofoliul total al asociațiilor de economii și împrumut constituia 1,404 miliarde de lei. Din această sumă, 1,256 miliarde de lei reprezentau împrumuturi clasificate drept standard, echivalentul a 89,47% din total.

Restul de 147,85 milioane de lei, sau 10,53% din portofoliu, erau încadrate în categoriile supravegheate, substandard, dubioase și compromise.

Cele mai mari probleme sunt concentrate în categoria împrumuturilor compromise, care însumează 64,64 milioane de lei și reprezintă 4,6% din toate creditele acordate de AEÎ. Pentru aceste împrumuturi, normele de clasificare prevăd constituirea unor provizioane de 100%, ceea ce reflectă nivelul ridicat al riscului de nerecuperare.

Alte 49,03 milioane de lei sunt clasificate drept împrumuturi supravegheate, 20,23 milioane de lei drept substandard, iar 13,95 milioane de lei sunt considerate dubioase.

Un alt aspect evidențiat de datele BNM este ponderea foarte mare a împrumuturilor negarantate. Din totalul de 1,404 miliarde de lei, numai 187,38 milioane de lei figurează drept împrumuturi garantate, în timp ce 1,217 miliarde de lei, echivalentul a 86,66%, sunt negarantate.

Situația este și mai pronunțată în cazul creditelor compromise. Din cele 64,64 milioane de lei încadrate în această categorie, 60,75 milioane de lei sunt negarantate și reprezintă aproape 94% din valoarea totală a împrumuturilor compromise.

Riscurile se reflectă și în provizioanele constituite de instituțiile de creditare. Potrivit datelor BNM, asociațiile de economii și împrumut au constituit provizioane de 98,63 milioane de lei pentru împrumuturi și alte 13,61 milioane de lei pentru dobânzi. Valoarea totală a acestora depășește 112,24 milioane de lei.

Totodată, dobânzile aferente împrumuturilor acordate totalizau 30,68 milioane de lei, dintre care 12,29 milioane de lei erau asociate creditelor compromise. Astfel, aproximativ 40% din valoarea dobânzilor raportate se regăsește în categoria cu cel mai ridicat risc de nerecuperare.

#bani #credit #BNM