Escală spre Rusia: Cum ocolesc sancțiunile aeronavele de import

În 2024, cel puțin 28 de avioane străine au fost importate în Rusia, inclusiv aeronave mici și avioane de pasageri, potrivit unei investigații publicate de „Верстка”. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană și Statele Unite, care interzic livrarea și reparația aeronavelor și pieselor de schimb pentru Rusia.

După invazia în Ucraina, companiile ruse au recurs la metode precum „canibalizarea” aeronavelor existente sau importul pieselor prin țări terțe. În 2024, avioanele au fost aduse în Rusia prin țări precum Turcia, Kazahstan, Georgia, Lituania și Oman. În unele cazuri, țara de origine sau expeditorul real au fost ascunse în documentele vamale.

Printre avioanele importate se numără modele precum Cessna, folosite în general pentru instruire sau turism, și avioane de pasageri Bombardier și Airbus, achiziționate de companii aeriene regionale. Cele mai multe aeronave au fost importate de companii private, însă și persoane fizice au fost implicate.

Un exemplu este Evgheni Kabanov, un om de afaceri rus care gestionează mai multe companii implicate în tranzacții cu avioane. El a fost identificat ca fiind unul dintre principalii intermediari, oferind inclusiv consultanță pentru livrarea avioanelor în Rusia prin canale ocolitoare. Kabanov este cunoscut pentru promovarea acestor servicii pe rețele sociale și forumuri dedicate.

În decembrie 2024, autoritățile americane au reținut un cetățean rus, Serghei Neceaev, acuzat că a încercat să importe două avioane Cessna în Rusia prin Armenia, furnizând informații false în documentele vamale.

Deși sancțiunile occidentale au creat dificultăți semnificative pentru industria aviatică rusă, acestea nu au reușit să oprească complet fluxul de avioane și componente. Importurile ilegale continuă, iar multe dintre avioanele introduse în Rusia sunt utilizate pe rute interne sau pentru zboruri către țări care nu aplică sancțiuni stricte.

Această situație reflectă limitările mecanismelor internaționale de monitorizare și aplicare a sancțiunilor, dar și ingeniozitatea celor implicați în ocolirea lor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avioane #achizitie #import #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.