Escrocii folosesc numele BNM pentru a fura bani de la moldoveni

Banca Națională a Moldovei avertizează cetățenii asupra unor tentative de fraudă în care este utilizată abuziv identitatea instituției, prin mesaje și documente false distribuite în mediul online și prin aplicații de mesagerie.

Potrivit BNM, escrocii folosesc sigla instituției, formulări cu aparență oficială, numere fictive de documente și semnături atribuite în mod fals unor persoane din conducerea băncii centrale pentru a induce oamenii în eroare.

Prin intermediul acestor mesaje, cetățenilor li se solicită să urmeze anumite instrucțiuni privind presupuse credite, cereri de anulare, transferuri de bani sau alte operațiuni financiare.

BNM a dezmințit autenticitatea acestor documente și a subliniat că materialele respective nu au fost emise, aprobate sau transmise de instituție, reprezentând o tentativă de fraudă.

În acest context, banca centrală reiterează că nu contactează cetățenii pentru a solicita parole, coduri de confirmare, date bancare sau copii ale actelor de identitate. Totodată, instituția precizează că nu acordă credite persoanelor fizice și nu cere efectuarea unor transferuri pentru „anularea” unor operațiuni.

De asemenea, BNM avertizează că nu creează „chat-uri corporative” și nu desemnează „specialiști” care să ofere instrucțiuni individuale privind conturi, credite sau plăți.

Instituția îndeamnă cetățenii să nu acceseze linkuri suspecte, să nu transmită informații personale și să nu efectueze plăți la indicația unor persoane necunoscute.

Persoanele care au primit asemenea mesaje sunt sfătuite să întrerupă imediat comunicarea, să nu urmeze instrucțiunile primite și să sesizeze banca la care sunt deservite, precum și organele de drept.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #BNM #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.