Escrocii folosesc numele BNM pentru a fura bani de la moldoveni

Banca Națională a Moldovei avertizează cetățenii asupra unor tentative de fraudă în care este utilizată abuziv identitatea instituției, prin mesaje și documente false distribuite în mediul online și prin aplicații de mesagerie.

Potrivit BNM, escrocii folosesc sigla instituției, formulări cu aparență oficială, numere fictive de documente și semnături atribuite în mod fals unor persoane din conducerea băncii centrale pentru a induce oamenii în eroare.

Prin intermediul acestor mesaje, cetățenilor li se solicită să urmeze anumite instrucțiuni privind presupuse credite, cereri de anulare, transferuri de bani sau alte operațiuni financiare.

BNM a dezmințit autenticitatea acestor documente și a subliniat că materialele respective nu au fost emise, aprobate sau transmise de instituție, reprezentând o tentativă de fraudă.

În acest context, banca centrală reiterează că nu contactează cetățenii pentru a solicita parole, coduri de confirmare, date bancare sau copii ale actelor de identitate. Totodată, instituția precizează că nu acordă credite persoanelor fizice și nu cere efectuarea unor transferuri pentru „anularea” unor operațiuni.

De asemenea, BNM avertizează că nu creează „chat-uri corporative” și nu desemnează „specialiști” care să ofere instrucțiuni individuale privind conturi, credite sau plăți.

Instituția îndeamnă cetățenii să nu acceseze linkuri suspecte, să nu transmită informații personale și să nu efectueze plăți la indicația unor persoane necunoscute.

Persoanele care au primit asemenea mesaje sunt sfătuite să întrerupă imediat comunicarea, să nu urmeze instrucțiunile primite și să sesizeze banca la care sunt deservite, precum și organele de drept.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #BNM #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 143,09 miliarde de lei la sfârșitul lunii mai 2026, cu peste 10,3 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut. Datele Ministerului Finanțelor arată însă că nu doar volumul datoriei crește, ci și riscurile asociate administrării acesteia.

Potrivit datelor publicate, două dintre limitele de risc stabilite chiar de Guvern prin Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)” au fost deja depășite.

Astfel, ponderea datoriei cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 61,1%, peste plafonul maxim de 60% stabilit de autorități. Totodată, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă ajung la scadență în decurs de un an, peste limita de 90% prevăzută în programul de administrare a datoriei.

În schimb, alți indicatori rămân în limitele asumate. Ponderea datoriei scadente într-un an este de 34,4%, sub plafonul de 35%, iar maturitatea medie a datoriei de stat este de 7,2 ani, peste pragul minim de șase ani.

Structura datoriei arată că 59,6% reprezintă datorie externă, iar 40,4% datorie internă. La sfârșitul lunii mai, datoria de stat reprezenta aproximativ 37% din PIB-ul prognozat pentru anul 2026.

Datele mai relevă și o creștere a costurilor de deservire a datoriei. În primele cinci luni ale anului, statul a achitat 1,72 miliarde de lei pentru serviciul datoriei interne și 705 milioane de lei pentru cea externă, în total peste 2,42 miliarde de lei.

În același timp, structura datoriei externe continuă să se modifice. Pentru prima dată, ponderea împrumuturilor cu dobândă flotantă a ajuns la 51,9% și au depășit-o pe cea a împrumuturilor cu dobândă fixă, care a coborât la 48,1%, ceea ce expune bugetul într-o măsură mai mare la eventuale creșteri ale ratelor internaționale ale dobânzilor.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că aproape 90% din datoria externă este contractată de la creditori multilaterali, iar principalii finanțatori sunt Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții.

#minister #datorie #plati