Eșecul electrificării feroviare din Moldova! Studiu de fezabilitate pentru tronsonul Chișinău-Ungheni

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că un studiu preliminar de fezabilitate pentru construcția unui tronson de cale ferată electrificată, cu ecartament european, între Chișinău și Ungheni, va fi elaborat până la finalul acestui an.

Această decizie a fost luată în urma discuțiilor purtate în cadrul celei de-a șasea reuniuni a Comitetului de conducere pentru integrarea sistemelor de transport UE-Ucraina-Moldova, care a avut loc la Košice, Slovacia. La întâlnire au participat secretarul de stat al ministerului, Mircea Păscăluță, alături de reprezentanți din Ucraina, România, alte state membre UE și ai Comisiei Europene.

În cadrul reuniunii s-au discutat proiectele actuale și viitoare finanțate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), investițiile în transporturi, reformele din sectorul feroviar și extinderea Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T). Participanții au subliniat necesitatea de a spori capacitatea de tranzitare a încărcăturilor ucrainene pe calea ferată.

Un punct important pe agenda discuțiilor a fost proiectul privind construcția unui coridor feroviar electrificat Chișinău-Ungheni cu ecartament european. A fost menționat că, cu sprijinul JASPERS, serviciul de consultanță tehnică al Băncii Europene de Investiții, se va elabora până la finalul anului un studiu de prefezabilitate pentru acest proiect, care va include și elemente de design conceptual.

În timpul reuniunii, reprezentanți din Ungaria, Polonia și Slovacia au prezentat etapele de dezvoltare a rețelelor feroviare europene și modelele de finanțare utilizate. De asemenea, s-au discutat eforturile continue de reabilitare a infrastructurii rutiere și progresul proiectelor de reabilitare finanțate prin CEF 2022.

Mircea Păscăluță, secretar de stat în cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a subliniat importanța unei noi abordări în introducerea și utilizarea proiectelor bazate pe o viziune regională amplă și cooperarea între parteneri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#linie ferată #tren #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costurile în sectorul construcțiilor au continuat să crească în 2024, însă într-un ritm mai moderat comparativ cu anii anteriori, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Scumpirile au fost generate în special de materialele de construcție și de lucrările de construcție-montaj. După avansul accelerat din perioada 2020–2022, indicele prețurilor în construcții și-a temperat semnificativ ritmul de creștere în 2024, evoluție determinată de încetinirea scumpirilor în segmentul lucrărilor.

Activitatea de autorizare denotă o concentrare în municipiul Chișinău și regiunea centru. La sfârșitul anului trecut, aproximativ 37,4% dintre autorizațiile pentru imobile rezidențiale au fost emise în capitală, pondere aflată în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2023. Regiunea centrală a câștigat însă teren, majorându-și ponderea cu 4,2%. În celelalte regiuni nu s-au înregistrat variații semnificative. În total, au fost eliberate 2.276 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere ușoară, cu 1,1% față de anul precedent, dar numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a scăzut puternic, cu 16,4%, ajungând la 972. Spre finalul anului, în trimestrul IV, se observă o creștere vizibilă a volumului de autorizații, semnalând o intensificare a activității în construcții.

În pofida dinamismului pe partea de autorizare, numărul locuințelor finalizate a scăzut considerabil. Pe parcursul anului 2024 au fost date în exploatare 5,2 mii de unități locative, cu 24,7% mai puține decât anul precedent. Suprafața totală a locuințelor finalizate a însumat 450,7 mii metri pătrați, în scădere cu 18,3% față de 2023. Atât numărul, cât și suprafața locuințelor noi rămân însă peste nivelurile din 2022, anul cu cele mai reduse valori din ultimul deceniu. Chișinăul își menține dominația, 58,2% dintre locuințele finalizate fiind situate în capitală. În același timp, suprafața medie a locuințelor a scăzut pronunțat în regiunea Sud și UTA Găgăuzia, în timp ce în Chișinău a crescut ușor, ajungând la 75,5 m².

Pe piața rezidențială, prețurile de ofertă au continuat să crească pe tot parcursul anului 2024, cu dinamici mai accentuate în trimestrele I și IV. Indicele RPPI a crescut cu 25,6%, de 5,6 ori mai rapid decât în 2023, atingând nivelul de 178,8% — cel mai ridicat înregistrat vreodată. Scumpirile au fost susținute atât de piața primară, unde RPPI a avansat cu circa 19,4%, cât și de piața secundară, unde creșterea a fost de 28,2% față de finalul anului anterior.

Cererea puternică este alimentată în continuare de creditarea ipotecară. În 2024 au fost acordate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei, cu 143% mai mult decât în 2023, iar trimestrul IV a înregistrat cel mai mare volum de credite ipotecare din întreg anul. Ratele de bază reduse, încrederea consumatorilor și programele guvernamentale de sprijin pentru achiziția primei locuințe au stimulat considerabil accesarea de împrumuturi. Ca urmare, ponderea creditelor acordate persoanelor fizice în PIB a ajuns la un nivel record.

Potrivit BNM, evoluțiile din 2024 sugerează menținerea unei oferte stabile pe termen scurt, cu perspective de extindere pe termen mediu, în timp ce cererea ar putea fi influențată negativ în 2025 de incertitudinile geopolitice, costurile în creștere și accesul mai restrictiv la finanțare. Totuși, presiunea pe prețurile locuințelor noi rămâne ridicată, iar piața imobiliară continuă să fie unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei naționale.