Ești bugetar? Sindicatele luptă pentru premiu anual pentru tine

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) este îngrijorată de incertitudinea privind plata premiului anual pentru rezultatele activității în anul 2020. Într-o scrisoare adresată premierului interimar Aureliu Ciocoi, semnată de conducerea CNSM și președinți ai cinci Federații sindicale din sectorul bugetar, Confederația solicită implicarea sa în soluționarea problemei enunțate pentru urgentarea rectificării Legii bugetului de stat pentru anul 2021, asigurînd alocarea mijloacelor financiare necesare pentru acordarea premiului anual salariaților din sectorul bugetar pentru rezultatul anilor 2020 și 2021, se arată în cadrul unui comunicat de presă.

Potrivit sindicaliștilor, Art. 211 al Legii 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar stabilește în alin. (1) că

„Personalul din unitățile bugetare poate beneficia de premiu anual pentru rezultatele activității în anul de gestiune, proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv”. Cu toate acestea, în anul 2020, prin Hotărîrea de Guvern nr. 811/2020 privind acordarea premiului anual personalului din unitățile bugetare pentru rezultatele activității în anul 2019 și abrogarea Hotărîrii Guvernului nr. 180/2013 cu privire la plata premiului anual personalului din unitățile bugetare, a fost acordat premiul anual doar pentru rezultatele activității în anul 2019, iar pentru anul 2020, premiul în cauză, nu a fost achitat.

În scrisoarea adresată de CNSM, de comun cu Federația Sindicală a Educației și Științei, Federația Sindicală „SĂNĂTATEA”, Federația Sindicatelor Angajaților din Serviciile Publice, Federația Sindicatelor din Moldova „SINDLEX” și Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Cultură, se arată că la 19 aprilie curent, Confederația a expediat în adresa Ministerului Finanțelor un demers prin care a solicitat de a oferi salariaților-membri de sindicat din sectorul bugetar explicațiile de rigoare vizînd achitarea premiului anual pentru rezultatele activității în anul 2020.

În răspunsul oferit de Ministerul Finanțelor se arată că prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în actele normative care țin de politica salarială pentru anul 2021, inclusiv a fost amendat art. 211 din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Prin urmare, legea, în redacția modificată, nu prevede dreptul de a beneficia de premiu anual pentru rezultatele anului 2020.

Noile condiții de acordare a premiului anual, stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 984/2020 cu privire la modificarea și abrogarea unor hotărîri ale Guvernului, însă, se pun în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2021. Asta, deși anterior, printr-un aviz, sindicatele au propus modificări la Regulamentul privind modul de plată a premiului anual personalului din unitățile bugetare, așa, încît premiul anual pentru rezultatul activității anului 2020 să se acorde în luna februarie 2021, iar premiul anual pentru rezultatul anului 2021 și ulterior, pentru anii următori, să se acorde în luna decembrie a anului de gestiune. Pornind de la explicațiile oferite, salariații-membri de sindicat din sectorul bugetar se află în incertitudine cu privire la acordarea premiului anual, inclusiv și pentru rezultatul anului 2021.

Totodată, în răspunsul oferit s-a remarcat că la elaborarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2021 nu au putut fi identificate mijloacele financiare necesare pentru acordarea premiului anual pentru rezultatele activității desfășurate în anul 2021 și, respectiv, în angajamentele de politici salariale ale bugetului de stat pentru anul 2021 nu se regăsesc mijloace ce ar ține de achitarea acestuia.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea accizelor și a TVA la carburanți ar putea părea o soluție simplă pentru temperarea prețurilor record la benzină și motorină, însă costurile pentru buget ar fi foarte mari, iar beneficiile ar ajunge în principal la gospodăriile cu venituri mai ridicate. Este concluzia economistului Adrian Lupușor, care avertizează asupra riscului unui „populism fiscal” într-un an în care deficitul bugetar este deja de circa 6% din PIB.

Potrivit economistului, principala cauză a scumpirii carburanților o reprezintă cotațiile internaționale, iar ponderea taxelor în prețul final a scăzut deja de la începutul anului. În cazul benzinei, aceasta s-a redus de la 47% la 38%, iar la motorină – de la 33% la 26%.

Lupușor susține că Republica Moldova are deja printre cele mai mici taxe pe carburanți din regiune. Acciza la motorină este de aproximativ 167 de euro pentru 1.000 de litri, aproape jumătate din nivelul minim de 330 de euro aplicat în Uniunea Europeană.

În aceste condiții, litrul de motorină costă în Republica Moldova aproximativ 1,7 euro, față de 1,9 euro în Bulgaria, 2 euro în România, 2,01 euro în Polonia și circa 2,2 euro media în Uniunea Europeană.

Economistul atrage însă atenția asupra unui alt aspect: prețul carburanților fără taxe rămâne relativ ridicat în Republica Moldova și nu este cu mult mai mic decât în alte state din regiune, deși costurile de operare ale stațiilor PECO ar trebui să fie mai reduse.

În acest context, Lupușor spune că este necesară și o analiză din partea Consiliului Concurenței privind gradul real de concurență de pe piața carburanților și existența unor eventuale înțelegeri anticoncurențiale.

Potrivit calculelor prezentate de economist, eliminarea completă a accizei la motorină ar reduce prețul cu aproximativ 4 lei pe litru, sau cu circa 11%, însă ar costa bugetul peste 3 miliarde de lei anual.

Reducerea TVA la 10% ar diminua prețul cu aproximativ 3 lei pe litru, dar ar crea un gol bugetar de aproximativ 1,6 miliarde de lei anual. Eliminarea completă atât a accizelor, cât și a TVA ar costa bugetul circa 8,1 miliarde de lei, echivalentul a 2,1% din PIB sau aproximativ 10% din veniturile bugetului de stat.

„Fiecare leu de ieftinire a motorinei prin acciză costă bugetul circa 800 de milioane de lei pe an”, arată Lupușor, care susține că orice propunere de reducere a taxelor trebuie însoțită și de indicarea clară a sursei din care va fi acoperită pierderea de venituri.

Economistul mai spune că reducerea generalizată a TVA ar favoriza în special gospodăriile cu venituri mari. Cele mai bogate 20% dintre gospodării dețin 54 de automobile la 100 de gospodării și generează circa 70% din cheltuielile de transport, în timp ce cele mai sărace 20% au doar 19 automobile la 100 de gospodării.

Astfel, dintr-o eventuală reducere de TVA care ar costa statul 1,6 miliarde de lei, aproximativ un miliard de lei ar reveni indirect celor mai înstărite 20% dintre gospodării, iar sub 50 de milioane de lei ar ajunge la cele mai sărace 20%.

În opinia lui Lupușor, reducerea TVA este unul dintre cele mai ineficiente instrumente pe care Guvernul le-ar putea utiliza în actualele condiții.

În schimb, economistul propune o reducere temporară a accizei la motorină, activată doar atunci când cotațiile Platts depășesc un anumit prag și anulată automat atunci când acestea revin sub nivelul stabilit. O asemenea măsură ar putea fi finanțată din surplusul de TVA generat de scumpirea carburanților, estimat la 0,7–1,4 miliarde de lei.

O altă soluție ar fi sprijinirea țintită a categoriilor afectate cel mai mult: restituirea accizei pentru fermieri, compensarea unei sume pe litru pentru transportatori și acordarea unor plăți monetare suplimentare gospodăriilor vulnerabile.

Lupușor oferă și un exemplu: un miliard de lei distribuit celor aproximativ 620.000 de familii beneficiare ale programului „Ajutor la contor” ar însemna circa 1.600 de lei pentru fiecare familie. Aceeași sumă utilizată pentru reducerea accizei ar diminua prețul carburanților cu aproximativ 1,3 lei pe litru pentru toți consumatorii.

Economistul mai recomandă constituirea unor stocuri de urgență de carburanți și o investigație aprofundată a Consiliului Concurenței privind funcționarea pieței petroliere.