Cum să cultivi ciuperci într-o mină unde anterior se extrăgea calcar. Istoria antreprenorului de la Făurești (VIDEO)

Ciupercile sunt considerate o cultură de nişă în Republica Moldova. Puţini se aventurează însă să iniţieze o afacere pe acest segment. Sergiu Cichir face parte din lista celor care fac excepţie. Într-o mină din satul Făureşti, municipiul Chişinău, de unde anterior se extrăgea calcar, antreprenorul a început să cultive ciuperci de tipul Pleurotus, cunoscute în popor ca păstrăv. Afacerea devine profitabilă, iar fermierul spune că îşi doreşte acum să cucerească noi pieţe de desfacere, relatează Mesager.

Pe o suprafaţă de două hectare, Sergiu Cichir cultivă, de trei ani, câteva soiuri de ciuperci. Terenul este amplasat într-o fostă mină, de unde pe timpuri se extrăgea calcar. Fermierul spune că îşi cultivă ciupercile după o tehnologie proprie, în saci de polietilenă adaugă miceliu şi rămăşiţe de produse ecologice.

Chiar dacă reuşeşte să crească ciuperci de calitate, fermierul afirmă că în prezent nu are unde le comercializa. Şi-a pus amprenta şi situaţia pandemică în care ne aflăm.

Producătorul mai spune că în prezent piaţa locală este dominată de ciupercile de import, fapt ce-i afectează vânzările.

Deşi întâmpină mai multe dificultăţi, producătorul menţionează că nu se dă bătut şi că priveşte cu încredere spre viitor. Visul său cel mare este de a promova ciupercile moldoveneşti pe noi pieţe de desfacere.

#Creștere ciuperci #Idei de afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.