Cum să cultivi ciuperci într-o mină unde anterior se extrăgea calcar. Istoria antreprenorului de la Făurești (VIDEO)

Ciupercile sunt considerate o cultură de nişă în Republica Moldova. Puţini se aventurează însă să iniţieze o afacere pe acest segment. Sergiu Cichir face parte din lista celor care fac excepţie. Într-o mină din satul Făureşti, municipiul Chişinău, de unde anterior se extrăgea calcar, antreprenorul a început să cultive ciuperci de tipul Pleurotus, cunoscute în popor ca păstrăv. Afacerea devine profitabilă, iar fermierul spune că îşi doreşte acum să cucerească noi pieţe de desfacere, relatează Mesager.

Pe o suprafaţă de două hectare, Sergiu Cichir cultivă, de trei ani, câteva soiuri de ciuperci. Terenul este amplasat într-o fostă mină, de unde pe timpuri se extrăgea calcar. Fermierul spune că îşi cultivă ciupercile după o tehnologie proprie, în saci de polietilenă adaugă miceliu şi rămăşiţe de produse ecologice.

Chiar dacă reuşeşte să crească ciuperci de calitate, fermierul afirmă că în prezent nu are unde le comercializa. Şi-a pus amprenta şi situaţia pandemică în care ne aflăm.

Producătorul mai spune că în prezent piaţa locală este dominată de ciupercile de import, fapt ce-i afectează vânzările.

Deşi întâmpină mai multe dificultăţi, producătorul menţionează că nu se dă bătut şi că priveşte cu încredere spre viitor. Visul său cel mare este de a promova ciupercile moldoveneşti pe noi pieţe de desfacere.

#Creștere ciuperci #Idei de afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.