Euro digital, alternativa UE la criptomonede, ar putea fi lansat în câțiva ani

14 Iul. 2021, 17:06
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Iul. 2021, 17:06 // Actual //  MD Bani

Banca Centrală Europeană (BCE) urmează să lanseze miercuri cel mai important proiect al său de la introducerea euro, începând cu o fază de evaluare, urmată de teste.

În cazul în care testările se vor încununa cu succes, euro digital ar putea fi lansat în jurul anului 2025 și va fi un nou mijloc de plată pentru cetățeni.

Prin acest proiect, BCE vrea să se alăture tendinţei de creştere a plăţilor fără numerar, care s-a amplificat odată cu pandemia de Covid-19. Chiar şi în Germania, ţară unde numerarul a fost mult timp rege, în 2020, pentru prima dată, consumatorii au plătit mai mult cu cardul decât cu numerar.

BCE se teme că această tendinţă va fi una de care vor profita monedele virtuale private sau valutele străine. În 2019, un proiect al Facebook de a-şi crea propria monedă virtuală a provocat un adevărat şoc. În paralel, mai multe ţări, precum China sau SUA, lucrează la propria lor criptomonedă. Beijingul a început deja testele cu plăţile în e-yuan via telefonul mobil, obiectivul fiind acela de a face din e-yuan o monedă internaţională de referinţă.

„O Europă suverană are nevoie de soluţii de plăţi inovative şi competitive”, a declarat recent ministrul german al Finanţelor, Olaf Scholz.

Euro digital va permite gospodăriilor şi companiilor să depună direct această monedă la un cont deschis la banca centrală, la care până acum accesul era rezervat doar băncilor comerciale. Aceşti bani vor fi protejaţi împotriva oricărui risc de pierdere, un argument puternic într-un moment în care proiectul de garantare europeană a depozitelor este în impas.

BCE promite o utilizare rapidă, facilă şi complet sigură pentru achitarea cumpărăturilor la supermarket, online via o aplicaţie pe smartphone de exemplu, precum şi în afara domeniului online cu ajutorul cardurilor de plăţi similare cardurilor de debit.

Miza va fi „convingerea consumatorilor să treacă la un nou mijloc de plată care nu diferă de cele existente în termeni de tratament şi gama serviciilor”, estimează Heike Mai, economist la Deutsche Bank.

„Obiceiurile de plată ale consumatorilor nu se vor schimba cu lansarea unui euro digital”, susţine Guido Zimmermann, analist la LBBW. Însă acest lucru ar putea să se schimbe în câţiva ani, când numărul şi formele monedelor electronice va creşte, adaugă analistul. De exemplu, utilizatorii vor putea efectua viramente sau plăţi între europeni, limitând comisioanele bancare, graţie unui portofel de euro digitali, disponibili 24 de ore din 24, scrie Agerpres.

Diferenţa faţă de o criptomonedă, cum este bitcoin, este că aceasta din urmă nu este un mijloc de plată oficial. Unitatea sa de cont nu este definită de stat ci este emisă de organizaţii private.

Băncile centrale vor să aducă stabilitatea în lumea foarte speculativă a monedelor digitale, ale căror cotaţii au înregistrat fluctuaţii semnificative în ultimul an.

„Un euro astăzi trebuie să valoreze un euro mâine, în numerar sau digital”, subliniază BCE.

Instituţia de la Frankfurt trebuie să ţină cont de îngrijorările europenilor cu privire la protecţia vieţii lor private, una dintre principalele preocupări exprimate în sondajele efectuate recent de BCE. Datele ar trebui să fie mai bine protejate cu un euro digital decât cu alternativele propuse de prestatorii privaţi, asigură BCE.

Principalul risc însă este fuga celor care economisesc spre noile forme de monede, care permit evitarea comisioanelor unui cont de economii clasic, ceea ce ar fragiliza băncile din zona euro. În consecinţă, BCE analizează posibilitatea de a taxa depozitele în monedă la banca centrală, dincolo de un anumit prag, de exemplu 3.000 de euro, a declarat recent Fabio Panetta, membru în comitetul director al BCE. „Vom continua să furnizăm monede”, asigură Fabio Panetta.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.