Europa vrea să importe energie verde din Sahara prin cabluri submarine

Hidrogenul verde nu este singura posibilitate de a exporta energie regenerabilă. Xlinks, o firmă britanică, vrea să construiască o centrală eoliană şi solară în Maroc care ar urma să trimită electricitate direct către Marea Britanie printr-o reţea de 3.800 de kilometri de cabluri submarine până în 2030, scrie The Economist. Iar astfel de planuri, având în centru exporturi de energie regenerabilă din Africa de Nord către Europa, abundă.

Susţinută de firma britanică de energie Octopus Energy, Xlinks vrea să aducă energie solară din însoritul Maroc către înnorata Mare Britanie prin intermediul unor cabluri submarine. Pentru suma de 20 de miliarde de lire sterline, proiectul ar putea acoperi 8% din cererea de energie a britanicilor, suficientă pentru a ţine luminile aprinse în 7 milioane de locuinţe, notează Sifted.
„Este un proiect nebunesc“, admite Simon Morrish, CEO al Xlinks.

Deocamdată, Xlinks nu a construit nimic în Maroc, Marea Britanie sau pe fundul mării. În prezent, lucrează la studii pentru evaluarea rutei reţelei de cabluri. Din suma totală de 20 miliarde de lire sterline, compania a reuşit să atragă până acum 45 de milioane.

Principala provocare în cazul proiectelor de tipul celui dezvoltat de Xlinks este că există foarte puţini producători echipaţi pentru fabricarea cablurilor în sine. Pentru a soluţiona această problemă, Xlinks a creat compania XLCC care să fabrice cablurile.
În cursa pentru energie verde, Europa priveşte din ce în ce mai mult către Africa de Nord, potrivit Yale School of the Environment.

Pe fondul eforturilor de a scăpa de dependenţa de energia rusească, Europa a pornit într-o cursă de instalare de parcuri solare gigantice şi de cabluri submarine pentru a profita de energia regenerabilă abundentă a Africii de Nord.

Marocul exportă deja energie solară către Europa prin intermediul a două conexiuni existente cu Spania. Anul trecut, ţara a încheiat un acord cu UE pentru creşterea exporturilor de energie. Egiptul analizează în prezent trei propuneri pentru cabluri prin care să se conecteze la Grecia.

Un alt cablu submarin care ar lega noile parcuri solare din deşertul din sudul Tuniei la sistemul energetic al Italiei are finanţare promisă din partea UE şi Băncii Mondiale.
Tunisia dezvoltă două proiecte, TuNur şi Elmed, care au drept obiectiv să trimită electricitate către Malta şi Italia din complexele solare aflate în apropiere de oraşul Ejim Maatoug din sud-vestul ţării.
În acest context, Africa de Nord este văzută drept cel mai important viitor partener comercial al Europei în domeniul energiei regenerabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sahara #Energie #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cel puţin patru persoane au murit şi mii de case au fost avariate de inundaţii sâmbătă, în zona Moldovei din România, au anunţat autorităţile de la București. Nivelurile crescute ale râurilor au pus autorităţile în alertă în cea mai mare parte a Europei Centrale şi de Est după zile de ploi torenţiale, scrie Reuters.

În zilele următoare sunt prognozate precipitaţii abundente în Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, sudul Germaniei şi părţi din Austria.

Locuitorii unor oraşe de la graniţa ceho-poloneză au fost evacuaţi, deoarece râurile au depăşit nivelul de alertă, în timp ce capitala cehă, Praga, care a suferit inundaţii catastrofale în 2002, a instituit măsuri preventive împotriva inundaţiilor.

În Cehia, zonele nordice şi nord-estice au fost cele mai afectate de ploaie, în unele locuri înregistrându-se până la 25 cm de ploaie începând de joi, a declarat institutul meteorologic.

Meteorologii au avertizat că, până duminică, în unele zone ar putea cădea mai mult de o treime din precipitaţiile medii anuale, iar vântul puternic a sporit ameninţarea.

Ministrul mediului, Petr Hladik, a declarat sâmbătă că populaţia din zonele cele mai afectate ar trebui să se pregătească să îşi părăsească locuinţele.

În Praga, un oraş cu peste 1,3 milioane de locuitori care se află pe malurile râului Vltava, traversat de pitorescul Pod Charles din secolul al XIV-lea, au fost instalate bariere împotriva inundaţiilor.

Oraşul a investit masiv în măsuri preventive după inundaţiile din 2002, care au măturat sistemul de metrou şi au forţat zeci de mii de oameni să-şi părăsească locuinţele.

Grădina Zoologică din Praga, situată de-a lungul râului Vltava, a fost închisă pentru vizitatori, iar Căile Ferate Cehe au declarat că serviciile pe zeci de rute au fost întrerupte. În al doilea oraş ca mărime al ţării, Brno, un spital a evacuat pacienţii ca măsură de precauţie.

În Glucholazy, un oraş istoric din sud-vestul Poloniei, aproape de graniţa cu Cehia, pompierii au stivuit sute de saci de nisip de-a lungul unui râu umflat, iar unii locuitori au fost evacuaţi.

Ministrul polonez de interne, Tomasz Siemoniak, a declarat că previziunile meteorologice sunt nefavorabile, în următoarele 24 de ore urmând să cadă precipitaţii foarte abundente în jurul zonei de frontieră cehă, care vor alimenta râurile din Polonia.

Oficialii din Slovacia au avertizat cu privire la pericolul de inundaţii în capitala Bratislava, din cauza fluviului Dunărea umflat.

Ungaria se aşteaptă ca Dunărea să se apropie de niveluri record în următoarele zile, iar oficialii vor închide luni cheiurile inferioare din capitala Budapesta.

„Se aşteaptă ca valul de inundaţii să atingă un vârf de aproximativ 8 metri în a doua jumătate a săptămânii viitoare”, a declarat vineri primarul oraşului.

În Austria, serviciile de urgenţă colaborau cu guvernatorii districtelor şi cu municipalităţile pentru a pregăti evacuările. Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că toate statele federale au fost afectate şi că situaţia se deteriorează în special în nord-estul statului Austria Inferioară.

„Următoarele zile vor fi în continuare extrem de dificile şi provocatoare pentru populaţia afectată şi pentru serviciile de urgenţă”, a declarat Nehammer pe X.