Moldovan acuză Energocom că a plătit 12 mil. de lei în plus pentru curent. Bînzari: Au vrut să ne vândă mai scump

În 2022, în perioada crizei energetice, Republica Moldova a plătit în plus 12 milioane de lei timp de 3 luni din cauza reticenței directorului Energocom de a cumpăra energie electrică de la producătorii moldoveni, potrivit declarației directorului ML Energy, Veaceslav Moldovan, făcută în cadrul emisiunii „Teritoria Svobodi”.

„În ciuda contractului negociat, în octombrie 2022, pentru cumpărarea a 20 MWh în noiembrie, Bînzari a refuzat și a cumpărat toată energia electrică din România. Astfel, Republica Moldova putea economisi 12 milioane de lei pentru 20MWh. Pierdere directă – (231 euro – 188 euro)*20MWh*720 ore = 619.200 euro = 19.20 * 619.200 euro = 11.888.640 lei / 330.000.0000 kWh = 0.036 lei. În cadrul grupului ML Energy nu există niciun producător eligbill.”, a punctat Moldovan

Directorul Energocom, Victor Bînzari, contactat de BANI.MD, susține că în grupul dlui Moldovan sunt mai multe companii care au statut eligibil și au un tarif stabilit de ANRE cu care trebuie să vândă energia.

„Noi cu toate companiile care au statut eligibil suntem obligați prin lege să le cumpărăm energia la prețul stabilit de ANRE. În acel contract erau câteva companii care aveau contract cu noi, ei fiind parte a grupului ML Energy, dar voiau să ne vândă energie la un preț mai mare pe fundalul crizei energetice și a prețurilor mai mari din piață. Respectivele companii nu au vrut să vândă cu un 1 leu energia către Energocom, dar prin intermediul ML Energy cu un preț mai mare. Mai mic decât cel din piață, dar mai mare față de tariful stabilit de ANRE”, a explicat Bînzari.

Directorul Energocom spune că cei care au contracte și tarife stabilite de ANRE, au garanția că statul le cumpără curentul pentru o anumită perioadă. Este vorba de 10-15 ani.

„Oare când vedem că este convenabil pe piață vindem la prețul mai mare de piață, iar când e mai mic pe piață, vindem cu prețul stabilit de ANRE, și de fiecare dată încercăm cumva să ne jucăm cu aceste principii. Problema ei că ei aveau posibilitatea să vândă la Premier Energy, Navitas și la FEE Nord. Or, celelalte companii nu au vrut să aibă relații cu dl Moldovan. Jumătățile de adevăr nu sunt chiar corecte. Ba mai mult, în urma discuțiilor pe care le-am avut la ANRE, dl Moldovan a spus că nu este vorba de preț ci e vorba de principiu ca să vândă energie la Energocom”, a conchis Bînzari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eoliene #Energocom #Energie #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.