Evaziunea fiscală a celor mai bogaţi americani aduce SUA pierderi în valoare de 163 de miliarde de dolari în fiecare an

Primii 1% dintre câştigătorii americani evită impozite de aproximativ 163 miliarde de dolari în fiecare an, au declarat cercetătorii de la Departamentul Trezoreriei într-un raport publicat miercuri, scrie Business Insider.

Acest lucru contează pentru aproximativ 28% din totalul decalajului fiscal din SUA, o măsurare a impozitelor datorate în comparaţie cu impozitele colectate. Decalajul total este de aproximativ 600 de miliarde de dolari anual şi va aduce guvernului pierderi de venituri de 7 trilioane de dolari în următorul deceniu, a declarat departamentul.

O mare parte a disparităţii este determinată de capacitatea americanilor bogaţi de a se proteja de plata impozitelor. Contribuabilii cu venituri mai mari pot recurge la contabili, pregătitori de impozite sau alte servicii pentru a-şi reduce datoria fiscală reală. Aceşti americani ştiu, de asemenea, că guvernul are puţine resurse pentru a contracara o astfel de evaziune, scrie Ziarul Financiar.

Această practică contribuie la alimentarea inegalităţilor economice din întreaga ţară, au declarat reprezentaţii departamentului. Exacerbând decalajul fiscal, americanii bogaţi îi obligă pe parlamentari să aleagă între deficitele bugetare mai mari sau majorările fiscale pentru a putea finanţa programele sociale. Ambele opţiuni sunt din punct de vedere istoric nepopulare şi tind să împiedice Congresul să susţină indemnizaţiile de şomaj, timbrele alimentare şi cheltuielile legate de infrastructură.

Administraţia Biden are un plan pentru a opri decalajul fiscal. Totuşi, convingerea Congresului de a acţiona rămâne o luptă dură.

Casa Albă încearcă să consolideze aplicarea impozitelor pentru a compensa o parte din costul propunerii sale de infrastructură de 3,5 trilioane de dolari. Trezoreria estimează că investiţia de 80 de miliarde de dolari propusă de Biden pentru IRS (Internal Revenue Service) ar putea aduce încă 700 de miliarde de dolari în decurs a 10 ani.

Finanţarea lui Biden ar pune, de asemenea, un accent mai mare pe decalajele fiscale ale celor mai bogaţi americani. Numărul agenţilor dedicaţi combaterii evaziunilor fiscale a scăzut cu 35% în utlimul deceniu, potrivit Trezoreriei. Bugetul IRS a scăzut cu 20%, în timp ce auditurile au scăzut cu 42% din 2010 până în 2017. Potrivit unei fişe informative de la Casa Albă, din 2011 până în 2018 a existat o scădere cu 80% a ratei de audit pentru cei care câştigă peste 1 milion de dolari pe an.

Măsura de evaziuni fiscale a americanilor bogaţi ar putea fi chiar mai mare decât estimările Trezoreriei. Charles Retting, comisar IRS, a declarat că decalajul fiscal ar putea depăşi 1 trilion de dolari.

Aşteptările din reforma IRS ar putea depăşi estimările iniţiale. Casa Albă a solicitat, de asemenea, utilizarea informaţiilor de la instituţiile financiare pentru a impune impozitele pe venit. Creşterea bugetului IRS şi extinderea setului de instrumente ar putea genera până la 1,6 trilioane de dolari în venituri fiscale neîncasate în următorul deceniu, a declarat Trezoreria, mai mult decât dublul jackpotului de 700 de miliarde de dolari estimat de adminsitraţia Biden.

#evaziune fiscala #cei mai bogati #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.