Evaziunea fiscală a celor mai bogaţi americani aduce SUA pierderi în valoare de 163 de miliarde de dolari în fiecare an

Primii 1% dintre câştigătorii americani evită impozite de aproximativ 163 miliarde de dolari în fiecare an, au declarat cercetătorii de la Departamentul Trezoreriei într-un raport publicat miercuri, scrie Business Insider.

Acest lucru contează pentru aproximativ 28% din totalul decalajului fiscal din SUA, o măsurare a impozitelor datorate în comparaţie cu impozitele colectate. Decalajul total este de aproximativ 600 de miliarde de dolari anual şi va aduce guvernului pierderi de venituri de 7 trilioane de dolari în următorul deceniu, a declarat departamentul.

O mare parte a disparităţii este determinată de capacitatea americanilor bogaţi de a se proteja de plata impozitelor. Contribuabilii cu venituri mai mari pot recurge la contabili, pregătitori de impozite sau alte servicii pentru a-şi reduce datoria fiscală reală. Aceşti americani ştiu, de asemenea, că guvernul are puţine resurse pentru a contracara o astfel de evaziune, scrie Ziarul Financiar.

Această practică contribuie la alimentarea inegalităţilor economice din întreaga ţară, au declarat reprezentaţii departamentului. Exacerbând decalajul fiscal, americanii bogaţi îi obligă pe parlamentari să aleagă între deficitele bugetare mai mari sau majorările fiscale pentru a putea finanţa programele sociale. Ambele opţiuni sunt din punct de vedere istoric nepopulare şi tind să împiedice Congresul să susţină indemnizaţiile de şomaj, timbrele alimentare şi cheltuielile legate de infrastructură.

Administraţia Biden are un plan pentru a opri decalajul fiscal. Totuşi, convingerea Congresului de a acţiona rămâne o luptă dură.

Casa Albă încearcă să consolideze aplicarea impozitelor pentru a compensa o parte din costul propunerii sale de infrastructură de 3,5 trilioane de dolari. Trezoreria estimează că investiţia de 80 de miliarde de dolari propusă de Biden pentru IRS (Internal Revenue Service) ar putea aduce încă 700 de miliarde de dolari în decurs a 10 ani.

Finanţarea lui Biden ar pune, de asemenea, un accent mai mare pe decalajele fiscale ale celor mai bogaţi americani. Numărul agenţilor dedicaţi combaterii evaziunilor fiscale a scăzut cu 35% în utlimul deceniu, potrivit Trezoreriei. Bugetul IRS a scăzut cu 20%, în timp ce auditurile au scăzut cu 42% din 2010 până în 2017. Potrivit unei fişe informative de la Casa Albă, din 2011 până în 2018 a existat o scădere cu 80% a ratei de audit pentru cei care câştigă peste 1 milion de dolari pe an.

Măsura de evaziuni fiscale a americanilor bogaţi ar putea fi chiar mai mare decât estimările Trezoreriei. Charles Retting, comisar IRS, a declarat că decalajul fiscal ar putea depăşi 1 trilion de dolari.

Aşteptările din reforma IRS ar putea depăşi estimările iniţiale. Casa Albă a solicitat, de asemenea, utilizarea informaţiilor de la instituţiile financiare pentru a impune impozitele pe venit. Creşterea bugetului IRS şi extinderea setului de instrumente ar putea genera până la 1,6 trilioane de dolari în venituri fiscale neîncasate în următorul deceniu, a declarat Trezoreria, mai mult decât dublul jackpotului de 700 de miliarde de dolari estimat de adminsitraţia Biden.

#evaziune fiscala #cei mai bogati #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de motorină ale Ucrainei prin România „nu și-au revenit la nivelurile de dinaintea interdicției”, arată o analiză Profit.ro, deși Kievul a renunțat la restricțiile impuse pe 1 octombrie privind livrările prin portul Constanța. Traderii care foloseau terminalele constănțene preferă acum să vândă pe alte piețe, „printre care România, Serbia și Republica Moldova”.

În analiză se precizează că în octombrie „importurile maritime de motorină prin Oil Terminal au scăzut cu 50%”, până la 190.000 de tone, ceea ce a obligat compania românească să își reducă estimările de venituri pe 2025. Incertitudinea creată de Ucraina a dus la reorientarea comercianților: un operator citat de Enkorr spune că „ne vom concentra pe alte piețe”, iar altul afirmă că „vindem activ pe piața din România”.

Efectele se simt și în Republica Moldova. Analiza notează că „unele companii moldovenești au redevenit active în terminalele de la Marea Neagră”, după oprirea livrărilor de la rafinăria Petrotel-Lukoil, afectată de sancțiunile SUA. Totodată, presa de la Kiev relatează că Ucraina ar fi ridicat restricția privind motorina din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești „să poată reexporta carburanți în Ucraina”.

”Cererea de motorină din partea Republicii Moldova ar putea crește și mai mult, deoarece există zvonuri, potrivit presei de la Kiev, că Ucraina a ridicat interdicția privind importurile de motorină din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești să poată reexporta carburanți în Ucraina”, se menționează în analiza jurnaliștilor români.

În aceasta se subliniază că și fluxurile de motorină din India, aproximativ „73.000 de tone sosite la Constanța”, au fost redirecționate către România, Serbia și Republica Moldova, pe fondul scăderii cotațiilor și al schimbărilor din piață.

#port constanta #Ucraina #motorina #Moldova