Evaziunea fiscală a celor mai bogaţi americani aduce SUA pierderi în valoare de 163 de miliarde de dolari în fiecare an

Primii 1% dintre câştigătorii americani evită impozite de aproximativ 163 miliarde de dolari în fiecare an, au declarat cercetătorii de la Departamentul Trezoreriei într-un raport publicat miercuri, scrie Business Insider.

Acest lucru contează pentru aproximativ 28% din totalul decalajului fiscal din SUA, o măsurare a impozitelor datorate în comparaţie cu impozitele colectate. Decalajul total este de aproximativ 600 de miliarde de dolari anual şi va aduce guvernului pierderi de venituri de 7 trilioane de dolari în următorul deceniu, a declarat departamentul.

O mare parte a disparităţii este determinată de capacitatea americanilor bogaţi de a se proteja de plata impozitelor. Contribuabilii cu venituri mai mari pot recurge la contabili, pregătitori de impozite sau alte servicii pentru a-şi reduce datoria fiscală reală. Aceşti americani ştiu, de asemenea, că guvernul are puţine resurse pentru a contracara o astfel de evaziune, scrie Ziarul Financiar.

Această practică contribuie la alimentarea inegalităţilor economice din întreaga ţară, au declarat reprezentaţii departamentului. Exacerbând decalajul fiscal, americanii bogaţi îi obligă pe parlamentari să aleagă între deficitele bugetare mai mari sau majorările fiscale pentru a putea finanţa programele sociale. Ambele opţiuni sunt din punct de vedere istoric nepopulare şi tind să împiedice Congresul să susţină indemnizaţiile de şomaj, timbrele alimentare şi cheltuielile legate de infrastructură.

Administraţia Biden are un plan pentru a opri decalajul fiscal. Totuşi, convingerea Congresului de a acţiona rămâne o luptă dură.

Casa Albă încearcă să consolideze aplicarea impozitelor pentru a compensa o parte din costul propunerii sale de infrastructură de 3,5 trilioane de dolari. Trezoreria estimează că investiţia de 80 de miliarde de dolari propusă de Biden pentru IRS (Internal Revenue Service) ar putea aduce încă 700 de miliarde de dolari în decurs a 10 ani.

Finanţarea lui Biden ar pune, de asemenea, un accent mai mare pe decalajele fiscale ale celor mai bogaţi americani. Numărul agenţilor dedicaţi combaterii evaziunilor fiscale a scăzut cu 35% în utlimul deceniu, potrivit Trezoreriei. Bugetul IRS a scăzut cu 20%, în timp ce auditurile au scăzut cu 42% din 2010 până în 2017. Potrivit unei fişe informative de la Casa Albă, din 2011 până în 2018 a existat o scădere cu 80% a ratei de audit pentru cei care câştigă peste 1 milion de dolari pe an.

Măsura de evaziuni fiscale a americanilor bogaţi ar putea fi chiar mai mare decât estimările Trezoreriei. Charles Retting, comisar IRS, a declarat că decalajul fiscal ar putea depăşi 1 trilion de dolari.

Aşteptările din reforma IRS ar putea depăşi estimările iniţiale. Casa Albă a solicitat, de asemenea, utilizarea informaţiilor de la instituţiile financiare pentru a impune impozitele pe venit. Creşterea bugetului IRS şi extinderea setului de instrumente ar putea genera până la 1,6 trilioane de dolari în venituri fiscale neîncasate în următorul deceniu, a declarat Trezoreria, mai mult decât dublul jackpotului de 700 de miliarde de dolari estimat de adminsitraţia Biden.

#evaziune fiscala #cei mai bogati #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania petrolieră rusă „Lukoil” va fi nevoită să vândă toate activele pe care le deține în Republica Moldova, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, într-un interviu acordat postului Radio Europa Liberă Moldova.

„Practic, nu au de ales. În caz contrar, tranzacțiile vor fi blocate”, a spus ministrul, care a răspuns la întrebarea dacă Lukoil ar putea refuza să-și vândă afacerile din Moldova.

Potrivit lui Junghietu, Guvernul Republicii Moldova nu este interesat să cumpere rețeaua de benzinării „Lukoil-Moldova”, însă va expropria complexul de alimentare cu combustibil al Aeroportului Internațional Chișinău, chiar dacă negocierile pentru achiziționarea acestuia nu au fost finalizate.

Ministrul a precizat că Lukoil nu opune rezistență procesului de transfer al activelor: „Nu am observat rezistență clară sau tergiversări intenționate. Compania cooperează pentru a finaliza procesul”, a spus Dorin Junghietu.

Decizia vine după ce Departamentul Trezoreriei SUA a inclus Lukoil, Rosneft și alte 34 de companii afiliate într-un nou pachet de sancțiuni. La Moscova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că aceste sancțiuni nu vor afecta Rusia, care ar avea deja un „imunitate stabilă” față de restricțiile occidentale.

Inițial, după anunțul SUA, Guvernul Moldovei declarase că va cumpăra complexul de alimentare cu combustibil al aeroportului pentru a asigura funcționarea fără întreruperi a principalei porți aeriene a țării și a început negocieri privind prețul. Ulterior însă, autoritățile au renunțat la această opțiune, optând pentru preluarea prin expropriere.

Potrivit datelor oficiale, Lukoil deține aproximativ 110 din cele circa 570 de benzinării active din Republica Moldova. Compania „Lukoil-Moldova” este unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori angro de produse petroliere din țară, având un rol semnificativ pe piața carburanților.