OMS suspendă procesul de aprobare pentru Sputnik din cauza unor probleme de producție. Vaccinul nu e aprobat nici în UE

Organizația Mondială a Sănătății a suspendat procesul de aprobare a vaccinului rusesc împotriva COVID-19 Sputnik V, în așteptarea unei noi inspecții la cel puțin una din fabricile care produc serul. Au fost identificate probleme în procesul de producție, relatează The Moscow Times.

Directorul adjunct al Organizației Panamericane a Sănătății, o filială regoională a OMS, a declarat că cererea Rusiei pentru autorizarea de urgență a vaccinului a fost suspendată după ce o serie de încălcări ale normelor de producție au fost descoperite în timpul unei inspecții făcute de OMS în Rusia în luna mai.

„Procesul de aprobare de urgență pentru Sputnik V a fost suspendat deoarece, în timp ce inspectau una dintre fabricile în care se produce vaccinul, au constatat că aceasta nu respecta cele mai bune practici în procesul de producție”, a spus Jarbas Barbosa.

OMS a raportat anterior că a constatat mai multe încălcări și a avut îngrijorări legate de „implementarea măsurilor adecvate pentru a atenua riscurile de contaminare încrucișată” la o fabrică din orașul rus Ufa.

După publicarea concluziilor OMS, fabrica a aunțat că a rezolvat deja problemele și că inspectorii nu au pus la îndoială siguranța sau eficacitatea vaccinului. Dar oameni de știință independenți și personalități din industrie au declarat pentru The Moscow Times că neregulile din domeniul producției ar putea compromite calitatea vaccinului.

OMS a anunțat miercuri că așteaptă încă o actualizare de la fabrica Pharmstandard și a sugerat că vor fi necesare noi inspecții ale instalațiilor înainte ca organismul să acorde aprobare pentru Sputnik V.

„Producătorul trebuie să facă modificările necesare și să fie pregătit pentru noi inspecții. OMS așteaptă ca producătorul să trimită informații că fabrica este în standarde”, a spus Barbosa.

Rusia a depus cereri de aprobare pentru Sputnik V atât de la OMS, cât și la Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) în februarie, în urma publicării în revista medicală The Lancet a unui studiu care arăta că vaccinul are o eficacitate de 91,6%.

Dar cererea a întâmpinat mai multe probleme și a fost afectată de întârzieri.

Atât EMA, cât și OMS au spus săptămâna trecută că așteaptă încă un „set complet de date” de la dezvoltatorii Sputnik V. EMA a refuzat să spună ce fel de informații lipsesc. Șeful strategiei agenției pentru vaccinuri, Marco Cavaleri, a declarat că termenul pentru aprobarea finală este „incert”.

Obținerea aprobării din partea oricărei organizații ar fi o victorie majoră pentru Rusia, care a lansat o acțiune agresivă de marketing și a vândut milioane de doze către zeci de țări. De asemenea, ar deschide calea pentru o posibilă recunoaștere reciprocă a vaccinurilor, simplificând călătoriile pentru rușii vaccinați cu Sputnik V.

#stopare #OMS #Sputnik V #COVID-19 #vaccin #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat