R. Hasan, CEO SmartBill: Noi ne dorim sa le facem viata mai simpla contabililor, să automatizăm ce poate fi automatizat

17 Sept. 2021, 18:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
17 Sept. 2021, 18:45 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Rețeaua, chatbot-ul Bill, integrarea cu diverși parteneri din zona de e-commerce și o campanie de promovare a plății cu cardul direct de pe factură, reprezintă o parte dintre proiectele pe care SmartBill, programul de gestiune și facturare cu peste 50.000 de clienți în cloud, le-a implementat de la startul pandemiei. Radu Hasan, CEO și cofondator al business-ului, a vorbit într-un interviu acordat wall-street.ro despre suma la care s-a ridicat această investiție, obiectivele pentru anii următori și inovația pe care a adus-o în România.

Pandemia a avut un efect de accelerare a lansărilor pentru SmartBill, Hasan menționând că întreaga echipă a încercat încă de la startul ei să fie cât se poate de prezentă și de ajutor pentru antreprenori.

”Am lansat în toată această perioadă diverse proiecte și funcționalități care au vizat susținerea mediului de business din România. Cred că este datoria antreprenorilor să se ajute unii pe ceilalți, să colaboreze, mai ales în astfel de situații dificile și fără precedent”, precizează Radu Hasan, într-un interviu acordat wall-street.ro.

Investițiile derulate de la startul pandemiei până în prezent în dezvoltarea produselor s-au ridicat la 1,5 milioane de euro, iar obiectivul SmartBill pentru anul in curs este de a atinge o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro.

”Am ajuns la peste 50.000 de utilizatori ai modulelor de Facturare și Gestiune și acest număr este în continuă creștere. SmartBill Conta este cel mai nou produs din suita de cloud și țintim ca până la finalul acestui an să fie utilizat de cel puțin 1.000 de firme de contabilitate. Obiectivele pentru finalul lui 2022 ar fi de 65.000 de utilizatori de facturare și gestiune și 2.000 de firme de contabilitate”, precizează Radu Hasan.

Cofondatorul Smartbill descrie scopul business-ului ca fiind unul simplu, acela de a se concentra pe automatizarea sigură și susținută a operațiunilor de business pentru a le face viața mai ușoară antreprenorilor.

”Chiar dacă pandemia a grăbit anumite proiecte și ne-a impulsionat să gândim unele noi și pe care poate nu le-am fi dezvoltat în condiții normale, cu siguranță rămânem fideli scopului nostru”, precizează Hasan.

Una dintre soluțiile care contribuie la transformarea digitală a unui business și a cărei utilizare a fost impulsionată de SmartBill prin lansarea unei campanii împreună cu Visa este plata cu cardul direct de pe factură.

”Opțiunea plății cu cardul direct de pe factură exista deja, însă consideram că era necesară impulsionarea utilizării funcționalității, având în vedere avantajele nete pe care aceasta le aduce antreprenorilor, mai ales în acest context, încă incert: de exemplu, în relația dintre SmartBill și clienții nostri, 80% dintre facturile cu buton de plată sunt achitate în aceeași zi, ceea ce reprezintă un procentaj foarte ridicat și asigură un flux de numerar stabil”, explică Radu Hasan.

Radu Hasan descrie procesul de inovare într-o țară precum România, aflată pe locul 26 din 28 în Indicele economiei și societății digitale(DESI), ca fiind ”palpitant, surprinzător, dificil”, punctând o calitate esențială pe care consideră că o au antreprenorii români.

”Noi ne dorim sa le facem viata mai simpla contabililor, să automatizăm ce poate fi automatizat, pentru a elimina astfel munca manuală si repetitivă, păstrând și sporind însă siguranța operațiunilor contabile și implicit a relației dintre antreprenori și stat. Practic, ne dorim ca orice contabil care utilizeaza SmartBill Conta să poată câștiga timp valoros pe care să-l poată utiliza mai eficient și productiv”, precizează Hasan.

Radu Hasan a co-fondat SmartBill în 2007, împreună cu Ioana Hasan și Mircea Căpățînă, iar produsul s-a transformat rapid în cel mai utilizat ecosistem de business în cloud pentru IMM-urile din România (facturare, gestiune stocuri, POS, contabilitate). SmartBill a fost achiziționat în urmă cu doi ani de gigantul VISMA. Radu este activ și ca business angel, mândru tată de gemeni și voluntar implicat în comunitatea socială din Sibiu.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.