R. Hasan, CEO SmartBill: Noi ne dorim sa le facem viata mai simpla contabililor, să automatizăm ce poate fi automatizat

Rețeaua, chatbot-ul Bill, integrarea cu diverși parteneri din zona de e-commerce și o campanie de promovare a plății cu cardul direct de pe factură, reprezintă o parte dintre proiectele pe care SmartBill, programul de gestiune și facturare cu peste 50.000 de clienți în cloud, le-a implementat de la startul pandemiei. Radu Hasan, CEO și cofondator al business-ului, a vorbit într-un interviu acordat wall-street.ro despre suma la care s-a ridicat această investiție, obiectivele pentru anii următori și inovația pe care a adus-o în România.

Pandemia a avut un efect de accelerare a lansărilor pentru SmartBill, Hasan menționând că întreaga echipă a încercat încă de la startul ei să fie cât se poate de prezentă și de ajutor pentru antreprenori.

”Am lansat în toată această perioadă diverse proiecte și funcționalități care au vizat susținerea mediului de business din România. Cred că este datoria antreprenorilor să se ajute unii pe ceilalți, să colaboreze, mai ales în astfel de situații dificile și fără precedent”, precizează Radu Hasan, într-un interviu acordat wall-street.ro.

Investițiile derulate de la startul pandemiei până în prezent în dezvoltarea produselor s-au ridicat la 1,5 milioane de euro, iar obiectivul SmartBill pentru anul in curs este de a atinge o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro.

”Am ajuns la peste 50.000 de utilizatori ai modulelor de Facturare și Gestiune și acest număr este în continuă creștere. SmartBill Conta este cel mai nou produs din suita de cloud și țintim ca până la finalul acestui an să fie utilizat de cel puțin 1.000 de firme de contabilitate. Obiectivele pentru finalul lui 2022 ar fi de 65.000 de utilizatori de facturare și gestiune și 2.000 de firme de contabilitate”, precizează Radu Hasan.

Cofondatorul Smartbill descrie scopul business-ului ca fiind unul simplu, acela de a se concentra pe automatizarea sigură și susținută a operațiunilor de business pentru a le face viața mai ușoară antreprenorilor.

”Chiar dacă pandemia a grăbit anumite proiecte și ne-a impulsionat să gândim unele noi și pe care poate nu le-am fi dezvoltat în condiții normale, cu siguranță rămânem fideli scopului nostru”, precizează Hasan.

Una dintre soluțiile care contribuie la transformarea digitală a unui business și a cărei utilizare a fost impulsionată de SmartBill prin lansarea unei campanii împreună cu Visa este plata cu cardul direct de pe factură.

”Opțiunea plății cu cardul direct de pe factură exista deja, însă consideram că era necesară impulsionarea utilizării funcționalității, având în vedere avantajele nete pe care aceasta le aduce antreprenorilor, mai ales în acest context, încă incert: de exemplu, în relația dintre SmartBill și clienții nostri, 80% dintre facturile cu buton de plată sunt achitate în aceeași zi, ceea ce reprezintă un procentaj foarte ridicat și asigură un flux de numerar stabil”, explică Radu Hasan.

Radu Hasan descrie procesul de inovare într-o țară precum România, aflată pe locul 26 din 28 în Indicele economiei și societății digitale(DESI), ca fiind ”palpitant, surprinzător, dificil”, punctând o calitate esențială pe care consideră că o au antreprenorii români.

”Noi ne dorim sa le facem viata mai simpla contabililor, să automatizăm ce poate fi automatizat, pentru a elimina astfel munca manuală si repetitivă, păstrând și sporind însă siguranța operațiunilor contabile și implicit a relației dintre antreprenori și stat. Practic, ne dorim ca orice contabil care utilizeaza SmartBill Conta să poată câștiga timp valoros pe care să-l poată utiliza mai eficient și productiv”, precizează Hasan.

Radu Hasan a co-fondat SmartBill în 2007, împreună cu Ioana Hasan și Mircea Căpățînă, iar produsul s-a transformat rapid în cel mai utilizat ecosistem de business în cloud pentru IMM-urile din România (facturare, gestiune stocuri, POS, contabilitate). SmartBill a fost achiziționat în urmă cu doi ani de gigantul VISMA. Radu este activ și ca business angel, mândru tată de gemeni și voluntar implicat în comunitatea socială din Sibiu.

#SmartBill #Radu Hasan #automatizare #afacere #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Blocarea și perturbarea exporturilor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră ar putea redirecționa o parte din fluxurile de mărfuri spre Republica Moldova, România și porturile dunărene. Economistul Iurie Rija avertizează că țara noastră poate deveni atât un coridor alternativ de tranzit, cât și un nou punct de congestie regională.

Potrivit economistului, limitarea transportului maritim obligă exportatorii ucraineni să caute rute terestre. Presiunea este deja vizibilă la frontiera dintre Ucraina și Polonia, unde aproximativ 4.306 camioane se află în așteptare. Acestea reprezintă aproape 87% din cozile raportate la punctele de trecere analizate.

Cea mai dificilă situație este înregistrată la punctul Yahodyn–Dorohusk, aflat pe traseul Kyiv–Kovel–Chełm–Lublin–Varșovia. Acolo așteaptă aproximativ 1.357 de camioane, iar timpul estimat pentru traversarea frontierei a ajuns la șase zile și 11 ore.

„Problema nu mai este doar dacă marfa poate fi transportată, ci în cât timp și la ce cost poate ajunge la destinație”, afirmă Iurie Răja.

Un camion blocat aproape o săptămână efectuează mai puține curse lunare, în timp ce transportatorul suportă costuri suplimentare pentru staționare, șofer și funcționarea vehiculului. Cheltuielile sunt ulterior incluse în tariful de transport și, în cele din urmă, în prețul mărfurilor.

Efectul este deosebit de puternic în cazul exporturilor agricole, unde marjele comerciale sunt reduse. Fiecare zi suplimentară de tranzit poate diminua competitivitatea cerealelor ucrainene pe piața europeană.

Deși Yahodyn–Dorohusk nu este un punct de tranzit direct pentru Republica Moldova, economistul consideră că blocajul reprezintă un semnal privind presiunea care s-ar putea redistribui spre sud.

Dacă ruta poloneză ajunge la saturație, iar porturile ucrainene continuă să funcționeze cu o capacitate limitată, operatorii ar putea redirecționa mărfurile prin România, Republica Moldova și porturile de la Dunăre.

Poziția geografică plasează Republica Moldova între fluxurile de mărfuri care pot coborî din centrul și vestul Ucrainei și infrastructura portuară din România. Una dintre rutele posibile este direcția Giurgiulești–Galați–Constanța.

„Când porturile pierd capacitate, presiunea trece pe șosele și calea ferată. Când un coridor terestru se aglomerează, marfa caută următorul coridor disponibil”, explică economistul.

În aceste condiții, Republica Moldova ar putea beneficia de creșterea activității de tranzit, dar riscă și să se confrunte cu blocaje dacă volumele suplimentare vor depăși capacitatea punctelor de frontieră, a căii ferate, a terminalelor logistice și a infrastructurii de la Dunăre.

Potrivit lui Rija, autoritățile trebuie să privească aglomerația de la frontiera polono-ucraineană ca pe un avertisment timpuriu privind posibila redistribuire a fluxurilor logistice în regiune, nu ca pe o problemă izolată aflată la sute de kilometri de Republica Moldova.