Sancțiunile mușcă. Extracțiile petrolului rusesc s-au redus la minimul ultimilor 16 ani

23 Ian. 2026, 10:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Ian. 2026, 10:07 // Actual //  Ursu Victor

Producția de petrol a Federației Ruse s-a situat, la finalul anului 2025, la 512 milioane de tone, a declarat vicepremierul Alexandr Novak într-un articol publicat în revista „Energeticeskaia Politika”. Nivelul reprezintă cel mai redus volum din 2009, când Rusia extrăgea 494,2 milioane de tone.

Datele prezentate de Novak arată că producția a scăzut pentru al treilea an consecutiv: 535 milioane tone în 2022, 530 milioane tone în 2023 și 516 milioane tone în 2024.

Chiar și în anul pandemic 2020, producția a fost ușor mai mare, de 512,7 milioane de tone.

Guvernul rus planificase pentru 2025 o creștere a extracției până la 520 milioane de tone, iar acordul OPEC+ permitea majorarea cotei Rusiei de la 8,98 la 9,57 milioane de barili pe zi. În realitate însă, la sfârșitul anului, producția zilnică a ajuns doar la 9,33 milioane barili, iar în luna decembrie extracția a început să scadă brusc, cu aproximativ 250 de mii de barili pe zi.

Potrivit analistului Ianis Kluge, expert al Institutului German pentru Probleme de Securitate Internațională, declinul este legat direct de sancțiunile impuse de SUA împotriva Rosneft și Lukoil, care au afectat exporturile spre India și China. De la intrarea în vigoare a sancțiunilor, la sfârșitul lunii noiembrie, aproximativ 35 de milioane de barili de petrol au rămas blocați în tancuri petroliere pe mare, din lipsă de cumpărători și spații de depozitare.

Situația este agravată de prăbușirea prețului petrolului rusesc Urals, care se vinde în prezent la 35–37 de dolari pe baril, cu un discount de aproape 50% față de Brent. Potrivit estimărilor Reuters, la jumătate dintre proiectele petroliere din Rusia companiile pierd în medie circa 5 dolari la fiecare baril vândut. Ca urmare, profiturile marilor companii au scăzut drastic: Rosneft – de trei ori, Lukoil – de două ori, iar Gazprom Neft – cu 54%.

Expertul Craig Kennedy, de la Davis Center for Russian and Eurasian Studies, avertizează că industria petrolieră rusă, care asigură circa un sfert din veniturile bugetare și aproape jumătate din exporturile țării, „alunecă treptat într-o criză”. La apogeu, în 2019, Rusia producea 560 milioane de tone anual, un record post-sovietic, nivel care nu a mai fost atins după pandemia de COVID-19 și declanșarea războiului.

Perspectivele pe termen lung sunt și mai sumbre. Conform strategiei energetice a Federației Ruse, aprobate anul trecut de guvern, producția de petrol ar putea scădea la 477 milioane de tone până în 2036 și la 287 milioane de tone până în 2050, în așa-numitul „scenariu inerțial”. În acest caz, exporturile s-ar putea reduce de trei ori, de la 234 la doar 79 milioane de tone anual.

În „scenariul de stres”, care presupune înăsprirea sancțiunilor occidentale și accelerarea renunțării globale la hidrocarburi, până în 2050 Rusia ar mai produce doar 171 milioane de tone de petrol pe an, iar exporturile ar putea coborî la zero.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Mai 2026, 17:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Mai 2026, 17:34 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Războiul dintre Iran și Statele Unite riscă să lovească industria aviatică globală și să pună capăt erei biletelor ieftine, avertizează o analiză publicată de Financial Times. Creșterea prețurilor la combustibil, anulările de curse și falimentele din sector ar putea accelera consolidarea pieței, iar companiile low-cost să devină primele victime.

Timp de decenii, scăderea constantă a tarifelor aeriene a transformat zborurile dintr-un lux rezervat bogaților într-un serviciu accesibil pentru milioane de oameni. Compania irlandeză Ryanair, lider european în segmentul low-cost, susține chiar că unele zboruri prin Europa costă mai puțin decât parcarea unei mașini într-un aeroport.

Însă conflictul din Iran a schimbat radical situația. Mii de curse au fost anulate din cauza exploziei costurilor la combustibil și a riscurilor din spațiul aerian. În SUA, compania Spirit Airlines a intrat în faliment la începutul acestei luni, iar directorii din industrie avertizează că acesta ar putea fi doar începutul unui val global de prăbușiri financiare.

„Schimbările structurale pe care le vedem se vor amplifica. Cei puternici vor deveni și mai puternici, iar cei slabi și mai slabi”, a declarat directorul general al Lufthansa, Carsten Spohr.

La rândul său, cofondatorul și directorul general al AirAsia, Tony Fernandes, spune că inclusiv marile companii aeriene ar putea ajunge la noi fuziuni pentru a supraviețui crizei.

Industria aviatică, cunoscută pentru marjele mici de profit și concurența dură pe prețuri, trece periodic prin falimente și restructurări. Totuși, analiștii avertizează că actuala criză ar putea provoca o consolidare fără precedent a pieței, reducând concurența care a ținut biletele la prețuri accesibile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!