Excesul de dolari și euro a „mâncat” 620 milioane de lei din capitalul BNM. Banca centrală cere bani de la Guvern

Banca Națională a Moldovei cere Guvernului să aloce 620,3 milioane de lei pentru majorarea capitalului băncii, care la sfârșitul anului 2023 constituia 3,34%, sub nivelul minim admisibil de 4,00% din totalul obligațiunilor monetare, potrivit informațiilor băncii centrale.

„Este necesar ca Guvernul, în persoana Ministerului Finanţelor, în decurs de 60 de zile după primirea raportului auditorului extern asupra situaţiilor financiare ale Băncii Naționale, să transfere Băncii Naționale o contribuție de capital în mărime de 620 372 mii lei (31 decembrie 2022: 396 149 mii lei) sub formă de valori mobiliare de stat la o rată a dobânzii de piață, în volumul necesar pentru majorarea capitalului statutar până la 4,00% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii Naționale”, se spune în raportul de audit.

Pe parcursul anului 2023, Guvernul, în persoana Ministerului Finanțelor, nu a emis valori mobiliare de stat, în volumul stabilit de 396 149 mii lei necesar pentru majorarea capitalului statutar până la 4,00% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii înregistrate la 31 decembrie 2022. Considerând obiectivul fundamental și atribuțiile de bază ale Băncii, dezvăluite în Nota 1, capitalul statutar în mărime sub 4,00% din total obligațiuni monetare nu afectează principiul continuității activității Băncii, precum și capacitatea de funcţionare a acesteia.

Fostul guvernator BNM, Octavian Armașu declara că s-a ajuns la reducerea capitalului deoarece, „Guvernul a ales să se concentreze prea mult pe finanțarea externă în bugetul anului curent. Acești bani ajungeau la Ministerul de Finanțe, iar apoi, prin intermediul rezervelor, la BNM. În schimb, noi emiteam lei, generând un exces de lichidități în piață. Sterilizarea acestui exces, în condițiile politicii monetare restrictive, a devenit costisitoare și a contribuit la pierderea nivelului de capital”.

În același timp, conform prognozelor efectuate de conducerea Băncii în cadrul managementului riscului de capital, rezultatele financiare pentru anul 2024 se prognozează a fi suficiente pentru înregistrarea unui profit disponibil pentru distribuire care va acoperi necesarul de capital până la atingerea nivelului de 4% din obligațiunile monetare la 31 decembrie 2024. Aceste prognoze se bazează pe o serie de indicatori de bază care derivă veniturile, cheltuielile și obligațiunile monetare ale Băncii. Prezumpțiile, în principal, se axează pe ratele de politică monetară gradual diminuate începând cu anul 2023, nivelul normelor rezervelor obligatorii, rata inflației și nivelul lichidităților sectorului bancar, veniturile din portofoliile de valori mobiliare de stat, nivelul rezervelor valutare (intervențiilor valutare, plăților valutare și intrărilor de rezerve valutare), nivelul rentabilităţii rezervelor valutare şi prognozele etapelor de diminuare a ratelor de referinţă de către autoritățile monetare (USD, EUR) în anul 2024, structura valutară normativă, şi cursul de schimb oficial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comerțul online a devenit principalul motor de creștere al pieței serviciilor poștale din Republica Moldova, însă marele câștigător nu este operatorul național „Poșta Moldovei”, ci companiile private și internaționale. Concluzia aparține expertului în politici economice Veaceslav Ioniță și a fost prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, comerțul electronic și-a dublat volumul în perioada 2024–2025, iar în 2025 moldovenii au comandat online bunuri din străinătate în valoare de aproximativ 14,9 miliarde de lei. Pe piața internă, valoarea cumpărăturilor online s-a ridicat la circa 3,5 miliarde de lei.

Boom-ul comerțului electronic s-a reflectat direct în piața serviciilor poștale. Numărul coletelor expediate în Republica Moldova a ajuns anul trecut la aproape 11,94 milioane, iar veniturile întregului sector s-au dublat în doar doi ani: de la 471 de milioane de lei în 2023 la 941 de milioane de lei în 2025.

Veaceslav Ioniță afirmă că această creștere spectaculoasă nu a fost generată de „Poșta Moldovei”, ci de operatorii privați, care au reușit să răspundă mult mai rapid cererii tot mai mari pentru servicii moderne de curierat și livrare.

Potrivit analizei, aproximativ două treimi din creșterea pieței în 2025 au fost asigurate de operatorul ucrainean Nova Poshta, iar pe locul doi s-a clasat compania românească Fan Courier. Împreună, cei doi operatori au generat peste 80% din expansiunea pieței serviciilor poștale din Republica Moldova.

În schimb, operatorul național continuă să piardă teren. După o majorare a veniturilor cu circa 34 de milioane de lei în 2024, „Poșta Moldovei” a înregistrat în 2025 o diminuare de aproximativ 19 milioane de lei, în pofida faptului că piața a continuat să crească accelerat.

Economistul califică situația drept „regretabilă”, considerând că operatorul de stat nu a reușit să se adapteze la schimbările rapide ale pieței și la dezvoltarea explozivă a comerțului online.

Analiza mai arată că transformările se văd și pe piața muncii. Creșterea numărului de angajați din sectorul poștal a fost generată aproape exclusiv de companiile private, în timp ce „Poșta Moldovei” a rămas practic pe loc.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, dezvoltarea comerțului electronic a schimbat radical structura pieței serviciilor poștale din Republica Moldova, transformând un sector aflat ani la rând în stagnare într-unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei.